Media

La 25 octombrie este marcată, anual, Ziua europeană a justiţiei civile, destinată tuturor cetăţenilor europeni care activează în domeniul justiţiei, sărbătorită începând cu anul 2003, la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Comisiei Europene. Ziua este dedicată atât cetăţenilor cât şi studenţilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul justiţiei, iar marcarea ei aduce justiţia mai aproape de cetăţeni și îi informează pe aceştia cu privire la drepturile lor. Una dintre raţiunile care au stat la baza organizării unei astfel de zile a fost aceea că dreptul civil, de exemplu, este omniprezent în vieţile cetăţenilor - la muncă, în relaţiile de căsătorie şi de familie, în achiziţionarea de bunuri şi servicii etc. Un alt motiv pentru care se marchează această zi este acela că, în general, cetăţenii europeni sunt informaţi în mod inadecvat asupra drepturilor lor şi asupra modului în care funcţionează justiţia civilă - de exemplu, dreptul civil nu apare în general în programele didactice ale şcolilor. Oficialii Consiliului Europei au arătat că "personajul central al acestei zile, precum şi al tuturor celorlalte zile, nu este sistemul judiciar şi nici măcar reprezentanţii săi, ci trebuie să fie beneficiarul actului de justiţie, cetăţeanul care recurge la acest serviciu public pentru apărarea drepturilor sale". Cu acest prilej, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), judecătorul Corina Alina Corbu, a arătat că, mai ales în contextual pandemiei, sistemele judiciare trebuie să rămână un pilon al stabilităţii şi al siguranţei circuitului juridic. "Ca în fiecare an, data de 25 octombrie…

Aproape 11.000 de petiţii, dintre care peste 2.200 privind accesul liber la justiţie, au fost depuse de români la instituția Avocatului Poporului, după cum a rezultat din raportul de activitate pentru anul trecut. Petițiile au vizat următoarele drepturi: 2.202 - accesul liber la justiţie 1.375 - dreptul de petiţionare 1.054 - dreptul de proprietate privată 1.021 - protecţia copiilor şi tinerilor 964 - dreptul la informaţie 739 - dreptul la un nivel de trai decent 637 - dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică 351 - dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii 194 - protecţia persoanelor cu handicap 159 - dreptul la ocrotirea sănătăţii 151 - egalitatea în drepturi 149 - dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică 117 - dreptul la mediu sănătos 67 - libertatea conştiinţei 57 - dreptul la vot 51 - dreptul la viaţă intimă, familială şi private De asemenea, au mai fost depuse petiții în care s-au sesizat încălcări ale libertății de exprimare, la învăţătură, aşezarea justă a sarcinilor fiscale, dreptul la un proces echitabil etc. Un număr de 7.087 de petiţii au fost adresate de bărbaţi, 3.715 de femei şi 177 de persoane juridice. În 2019, AP a avut 1.749 de sesizări din oficiu, a formulat 164 de recomandări, a acordat 7.738 de audienţe, a realizat 429 de anchete, a întocmit trei rapoarte speciale.

Fenomenul de cyberbullying a crescut exponenţial în ultima perioadă şi din cauza faptului că s-a diversificat ca formule de prezentare, dar și a faptului că se petrece tot maim ult timp online. În România, violenţa cibernetică a fost inclusă ca formă de violenţă domestică, iar potrivit studiilor recente cei mai afectați au fost copiii. Expunerea excesivă, fake news-urile şi hărţuirea online s-au regăsit printre principalele riscuri întâmpinate de copii în pandemie Mai mult de jumătate (54,7%) dintre copii au arătat că utilizarea excesivă a tehnologiei a reprezentat un risc major întâmpinat în perioada pandemiei. Datele se regăsesc în studiul "Impactul Covid-19 asupra copiilor din România", realizat pe un eşantion de 5.000 de copii. Printre celelalte riscuri identificate în analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii România se numără informaţiile false (39,5%) şi bullying-ul online (25,8%). Școală cu toleranţă zero la violenţă Legiuitorii români au adoptat normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenţei psihologice-bullying nr. 221/2019, iar acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ. De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu copiii. Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul "şcoală cu toleranţă zero la violenţă". Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune: a) activităţi de informare şi conştientizare…

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în fiecare an la 10 decembrie, data la care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - un document de referinţă care proclamă drepturile inalienabile de care beneficiază toţi oamenii, în mod firesc, indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, naţionalitate sau origine, proprietate sau alt statut. Disponibil în peste 500 de limbi, documentul este cel mai tradus din întreaga lume. Pe fondul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru Drepturilor Copilului, la 20 noiembrie 1989, planul ONU include valorificarea energiei acumulate şi punerea în lumină a rolului de lideri al tinerilor în mişcările colective, ca o sursă de inspiraţie pentru un viitor mai bun. Odată cu apelul universal la implicare "Apără drepturile omului", alegerea temei din 2019 are ca scop celebrarea potenţialului tinerilor ca agenţi de schimbare, amplificarea vocilor lor şi angajarea unei largi audienţe în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Campania, coordonată de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, este proiectată să încurajeze şi să expună modul în care tinerii din întreaga lume apără drepturile şi se poziţionează împotriva rasismului, discursului instigator la ură, hărţuirii, discriminării şi schimbărilor climatice, între altele. Drepturile omului se află în centrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), având în vedere că în absenţa demnităţii umane nu putem promova dezvoltarea durabilă, mai evidenţiază site-ul ONU.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948, a stabilit, pentru prima dată, drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor. Pentru adoptarea actului normativ s-au parcurs mai mult etape, un rol important în acestea avându-l Eleanor Roosevelt. Eleanor Roosevelt sa născut în 1884 la New York și a devenit Prima Doamnă a SUA ca soție a lui Franklin D. Roosevelt. Ea a fost un diplomat de succes și a fost primul președinte al Comisiei Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, unde a supervizat elaborarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării drepturilor omului la nivel internațional. Eleanor a rămas orfană în copilărie, dar a răzbit în viață în ciuda dificultăilor. După ce a urmat studiile la Londra, într-un internat, a revenit în Statele Unite și a lucrat ca profesor. S-a căsătorit cu Franklin Delano Roosevelt în 1905, cuplul având șase copii. Căsnicia nu a fost una dintre cele mai fericite, dar Eleanor i-a fost devotată soțului și l-a îngrijit după ce acesta a rămas paralizat în urma unei poliomielite. Eleanor a fost recunoscută pentru realizările sale în afara carierei politice a soțului său. A ținut prelegeri, cele mai multe cu tema drepturilor civile și apărării femeilor. După moartea soțului său în 1945, Eleanor a fost numit în calitate de delegat al SUA la Națiunile Unite de către Harry S. Truman. Pe data de 16 februarie 1946, în fața incredibilelor încălcări ale drepturilor omului, victimele celui de-al doilea război mondial, Organizația Națiunilor Unite a…

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta urmând să fie marcată la 5 iulie. Sărbătoarea a fost instituită în anul 1994, prin hotărâre de guvern. Ziua Justiției se organizează anual, în prima duminică a lunii iulie. Acest eveniment marcheaza rolul și importanța puterii judecatorești, a partenerilor justiției, a tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept și constituie, totodată, un bun prilej pentru consolidarea relațiilor instituționale. De-a lungul timpului, cu prilejul acestei zile, s-au organizat o serie de manifestări, ce au inclus seminarii, conferinţe, dezbateri publice, zilele porţilor deschide la instituţiile de profil, la care participă magistraţi şi reprezentanţi ai profesiilor juridice liberale (avocaţi, notari publici, consilieri juridici, executori judecătoreşti), personalităţi ale vieţii publice şi juridice. Ziua Justiției este un bun prilej prin care reprezentanții statului, precum și ai instituțiilor de resort transmit public mesaje. Implicarea civică se impune cu necesitate ştiind că cetăţeanul a fost, este şi va fi întotdeauna destinatarul şi depozitarul tuturor actelor de justiţie. Societatea civilă crede cu fermitate în statul de drept şi în colaborarea instituţională a autorităţii judecătoreşti potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale. Societatea civilă crede într-o justiţie care se înfăptuieşte în numele legii, o justiţie imparţială şi egală pentru toţi, într-o justiţie conectată cu societatea pe care o respectă și slujește prin misiunea sa nobilă.

Drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen sunt în topul listei valorilor fundamentale europene. Peste jumătate dintre cetățenii UE consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu şi 59% dintre europeni sunt în favoarea apartenenţei ţării lor la Uniunea Europeană. Sondajul Eurobarometru publicat de Parlamentul European a arărat că europenii acordă o importanță crescută drepturilor cetățenești. Întrebaţi care cred că ar trebui să fie temele politice pe agenda prioritară a Parlamentului European, 48% dintre cetăţenii care au răspuns sondajului au arătat că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează UE, urmată de libertatea de exprimare (38%), egalitatea de gen (38%) şi solidaritatea între statele membre ale UE (33%). Deşi poziţionarea priorităţilor indică o variaţie semnificativă între statele membre, pentru prima dată schimbările climatice ocupă primul loc între priorităţile cetăţenilor. O proporţie de 32% dintre cetăţenii participanţi la sondaj menţionează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă prioritate de care ar trebui să se ocupe Parlamentul. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (31%), combaterea terorismului (24%) precum şi lupta împotriva şomajului (24%) sunt următoarele priorităţi ale cetăţenilor. Sprijinul pentru apartenenţa la UE rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an la rând şi mai mulţi europeni îşi doresc un Parlament European mai puternic, conform sondajului. Susţinerea cetăţenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an consecutiv, conform Eurobarometrului realizat de Parlamentul European în octombrie 2019. O proporţie de 55% dintre români consideră că apartenenţa ţării…

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este una dintre instituţiile reper de protejare a drepturilor omului la nivel internaţional. Veghează la respectarea de către statele membre ale Consiliului Europei a prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Curtea a fost instituită prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale adoptată de către statele membre ale Consiliului Europei la Roma la 4 noiembrie 1950 şi a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Încă de la crearea sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi instituţia predecesoare, au definitivat examinarea a cel puţin 700.000 de speţe. În documente de arhivă, această activitate poate fi reprezentată prin de 35 de ori înălţimea Catedralei Strasbourg, sau prin 5.090 metri liniari şi 232 de tone de hârtie. Biroul Central al CEDO este celula principală de lucru a instituţiei, centralizând zilnic circa 1.500 de scrisori şi mesaje. Piatra de temelie a sediului Palatului Drepturilor Omului a fost aşezată simbolic, în cadrul unei ceremonii organizate la 4 mai 1992, de preşedintele francez Francois Mitterand, la care au participat şi alte personalităţi internaţionale şi locale. Regina Elisabeta a II-a a vizitat, la 12 mai 1992, locul unde urma să fie construită clădirea şi a plantat un copac în grădina viitorului Palat al Drepturilor Omului. Lucrările la sediul CEDO au fost definitivate în 1995, iar la 29 iunie a avut loc ceremonia de inaugurare la care au luat parte preşedintele ceh Vaclav Havel, ministrul francez al justiţiei Jacques Toubon, primarul oraşului Strasbourg Catherine Trautmann şi alte personalităţi internaţionale. Palatul…