assoc

Fenomenul de cyberbullying a crescut exponenţial în ultima perioadă şi din cauza faptului că s-a diversificat ca formule de prezentare, dar și a faptului că se petrece tot maim ult timp online. În România, violenţa cibernetică a fost inclusă ca formă de violenţă domestică, iar potrivit studiilor recente cei mai afectați au fost copiii. Expunerea excesivă, fake news-urile şi hărţuirea online s-au regăsit printre principalele riscuri întâmpinate de copii în pandemie Mai mult de jumătate (54,7%) dintre copii au arătat că utilizarea excesivă a tehnologiei a reprezentat un risc major întâmpinat în perioada pandemiei. Datele se regăsesc în studiul "Impactul Covid-19 asupra copiilor din România", realizat pe un eşantion de 5.000 de copii. Printre celelalte riscuri identificate în analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii România se numără informaţiile false (39,5%) şi bullying-ul online (25,8%). Școală cu toleranţă zero la violenţă Legiuitorii români au adoptat normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenţei psihologice-bullying nr. 221/2019, iar acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ. De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu copiii. Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul "şcoală cu toleranţă zero la violenţă". Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune: a) activităţi de informare şi conştientizare…

La 25 octombrie este marcată, anual, Ziua europeană a justiţiei civile, destinată tuturor cetăţenilor europeni care activează în domeniul justiţiei, sărbătorită începând cu anul 2003, la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Comisiei Europene. Ziua este dedicată atât cetăţenilor cât şi studenţilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul justiţiei, iar marcarea ei aduce justiţia mai aproape de cetăţeni și îi informează pe aceştia cu privire la drepturile lor. Una dintre raţiunile care au stat la baza organizării unei astfel de zile a fost aceea că dreptul civil, de exemplu, este omniprezent în vieţile cetăţenilor - la muncă, în relaţiile de căsătorie şi de familie, în achiziţionarea de bunuri şi servicii etc. Un alt motiv pentru care se marchează această zi este acela că, în general, cetăţenii europeni sunt informaţi în mod inadecvat asupra drepturilor lor şi asupra modului în care funcţionează justiţia civilă - de exemplu, dreptul civil nu apare în general în programele didactice ale şcolilor. Oficialii Consiliului Europei au arătat că "personajul central al acestei zile, precum şi al tuturor celorlalte zile, nu este sistemul judiciar şi nici măcar reprezentanţii săi, ci trebuie să fie beneficiarul actului de justiţie, cetăţeanul care recurge la acest serviciu public pentru apărarea drepturilor sale". Cu acest prilej, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), judecătorul Corina Alina Corbu, a arătat că, mai ales în contextual pandemiei, sistemele judiciare trebuie să rămână un pilon al stabilităţii şi al siguranţei circuitului juridic. "Ca în fiecare an, data de 25 octombrie…

În fiecare an, la 2 octombrie este marcată Ziua internaţională a non-violenţei, care a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 61/271, la 15 iunie 2007 din dorinţa "de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei". Ziua de 2 octombrie reprezintă data naşterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei, conducător de marcă al mişcării pentru independenţă din India. Adunarea Generală a ONU a luat decizia marcării Zilei internaţionale a nonviolenţei ''având în vedere că nonviolenţa, toleranţa, respectul deplin pentru toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale pentru toţi, democraţia, dezvoltarea, înţelegerea reciprocă şi respectul pentru diversitate sunt interconectate şi se consolidează reciproc''. Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările nonviolente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în nonviolenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile. Mohandas Karamchand Gandhi s-a născut pe 2 octombrie 1869, în Porbandar, în Gujarat (vestul Indiei). Ultimul copil al lui Karamchand Gandhi şi a celei de-a patra soţii a sa, Putlibai, Mahatma nu s-a evidenţiat în copilărie decât prin timiditate şi notele mediocre primite la şcoală. La vârsta de 13 ani, Gandhi s-a căsătorit cu Kasturba, în urma unor aranjamente ale părinţilor, dar apoi s-a dus la Londra…

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi în prezent decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa, America de Nord, Africa şi Australia, relevă un studiu realizat de Universitatea Cambridge. “Milenialii”, cum sunt cunoscuţi tinerii născuţi între 1981 şi 1996, au acumulat mai multe nemulțumiri față de principiile democrației decât generaţia X, născută între 1965 şi 1981, sau aşa-numiţii “Baby Boomers”, născuţi între 1944 şi 1964, ori generaţia interbelică (1918-1943). Principala cauză a dezamăgirii tinerilor faţă de democraţie este inegalitatea de avere şi venituri, afirmă raportul, citând statistici care arată că milenialii reprezintă, numeric, circa un sfert din populaţia Statelor Unite, însă deţin doar 3% din averea totală. La aceeaşi vârstă, generaţia Baby Boomer deţinea 21% din avere. Tabloul este pesimist în SUA, Brazilia, Mexic, Africa de Sud, Franţa, Australia şi Marea Britanie. La nivel global, generaţiile mai tinere nu sunt doar mai nesatisfăcute de performanţa democratică decât vârstnicii, ci şi mai nemulţumite decât generaţiile anterioare în etape similare de viaţă, se arată în studiu. Studiul constată o creştere medie de 16% a gradului de mulţumire faţă de democraţie în rândul alegătorilor sub 35 de ani, în primii doi ani ai mandatelor liderilor populişti. Conform studiului, fie că este vorba de lideri de stânga, precum cei din Syriza şi Podemos în Grecia şi Spania, ori de dreapta, precum Viktor Orban în Ungaria şi partidul Lege şi Justiţie în Polonia, toţi au contribuit la creşterea sentimentelor prodemocratice în rândul milenialilor, la fel ca şi…

Medierea, arbitrajul și alte forme de rezolvare a conflictelor au apărut ca o necesitate la nivel european odată cu extinderea relațiilor economice, sociale și administrative între statele Uniunii Europene. Nevoia de colaborare duce de multe ori și la situații de neînțelegeri, începând cu cele comerciale și finalizând cu cele legate de drepturile omului. În ceea ce privește România, metodele alternative ale sistemului juridic sunt foarte puțin cunoscute și utilizate, atât între cetățeni, cât și între instituții și agenții economici, aceasta atât din cauza unei slabe promovări cât și datorită mentalității populației și cutumei. Apelarea la o metodă alternativă este în principiu evitată deoarece se consideră că aceasta nu are acceași relevanță și putere precum o decizie a instanței. Cu toate acestea, avantajele medierii, arbitrajului, negocierii și concilierii sunt net superioare apelării la instanță. În primul rând, rezolvarea cauzelor este mult mai rapidă, se desfășoară în termeni mai amiabili, se încearcă ajungerea la o înțelegere favorabilă pentru ambele părți după care se încheie o înțelegere, de asemenea costurile sunt mult mai reduse față de apelarea la instanța de judecată. Din păcate există și neajunsuri legate de aceste metode alternative, dar care pot fi depășite printr-o politică de dezvoltare bine pusă la punct. Gradul de accesebilitate și lipsa specialiștilor este unul dintre neajunsuri. Majoritatea specialiștilor în mediere și arbitraj sunt localizați în general pe lângă instanțele de judecată și în marile orașe. Din punct de vedere geografic mediul rural este destul de descoperit, aceasta însemnând costuri suplimentare pentru cei care au nevoie…

Parlamentul European a indicat prin specialiștii săi că medierea reprezintă o modalitate viabilă și eficientă de soluționare a litigiilor familiale transfrontaliere. Decizia unei instanțe a Convenției de la Haga privind înapoierea unui copil reprezintă adesea doar începutul unor confruntări juridice lungi care pot însoți copilul până la vârsta adultă. În acest sens, coordonatorii europeni ai deparatamentului care se ocupă de această problemă acționează pentru creșterea gradului de sensibilizare și de utilizare a medierii. Medierea, în opinia lor, poate contribui la evitarea unor confruntări lungi și costisitoare în justiție, sprijinind părinții să ajungă la o decizie comună, care să permită înapoierea rapidă a copilului sau să împiedice deplasarea sa inutilă. Prin mediere, părinții pot găsi soluții de lungă durată care țin seama de toate aspectele ce fac obiectul litigiului dintre ei. “Credem că există un amplu domeniu de acțiune pentru a încuraja recurgerea la mediere în UE. Cu toate că această cale alternativă de soluționare a litigiilor poate fi mai rapidă, mai puțin costisitoare și eficientă atât pentru familiile în cauză, cât și pentru instanțele europene, numai puține dintre cazurile de răpire a copiilor de către unul dintre părinți sunt supuse procedurilor de mediere”, s-a menționat într-un document oficial al Parlamentului European. Experții PE și-au propus să promoveze mai activ utilizarea mai largă a medierii în litigiile familiale transfrontaliere, iar în acest sens au făcut apel la specialiștii care lucrează în domeniul răpirii copiilor. În perioada următoare, aceștia au arătat că doresc să soluții juridice și practice pentru a crește gradul…

Accesul facil la justiție, pus în dezbaterea practicienilor în Drept Judecători, avocați, juriști, reprezentanți ai administrației publice cu atribuții în activitatea judiciară, precum și alți specialiști din instanţele judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea au participat la Cluj-Napoca, în perioada 9 – 11 septembrie 2020, la o sesiune de instruire și analiză a gradului de informare a cetățenilor în ce privește metodele alternative de soluționare a litigiilor: medierea și arbitrajul. Cursul de formare a reunit 25 de practicieni în Drept din Maramureș, Cluj, Sibiu, Argeș, care au avut astfel posibilitatea să parcurgă Studiul de evaluare și impact realizat în regiunile Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Centru, Sud-Vest Oltenia cu scopul identificării nivelului de cunoștințe a populației despre drepturile omului și variantele mai rapide și facile pe care le au la dispoziție justițiabilii în rezolvarea problemelor juridice. Specialiștii prezenți la sesiunea de instruire de la Cluj-Napoca au urmărit analiza nivelului de informare al populației, inclusiv în rândul grupurilor vulnerabile, în ceea ce privește prevederile noilor Coduri, informațiile deținute de cetățeni privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv despre mediere și arbitraj. Prin acest curs s-a urmărit informarea și conștientizarea practicienilor dreptului în ce privește nevoile reale ale popluației, scopul final fiind acela de a promova variantele optime pentru degrevarea instanțelor și parchetelor, de a garanta accesul la justiție a populației, inclusiv din grupuri vulnerabile și de a promova serviciile de consiliere juridică și informare a cetățenilor, accesibile înainte de a apela la instanță. Evenimentul a fost organizat…

În fiecare an, la data de 15 mai, este sărbătorită Ziua internaţională a familiilor, pentru a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acestea la nivel mondial. Pandemia COVID-19 din acest an pune accentul pe importanţa investiţiilor în politicile sociale care protejează persoanele şi familiile cele mai vulnerabile. Familiile sunt cele care suportă criza, adăpostindu-şi membrii de vătămare, au grijă de copiii în afara şcolii şi, în acelaşi timp, îşi continuă responsabilităţile de muncă. Pe măsură ce lumea se luptă să răspundă la criza COVID-19, există o oportunitate reală de a regândi şi transforma modul în care funcţionează economiile şi societăţile, pentru a favoriza o egalitate pentru toţi. Familiile din întreaga lume se schimbă, multe devenind mai mici, pe măsură ce numărul gospodăriilor monoparentale creşte, mai arată www.un.org/en/observances/international-day-of-families. În prezent, 65% dintre familii sunt alcătuite fie din cupluri care trăiesc împreună cu copii de orice vârstă, fie cupluri în care trăiesc copii şi membri ai familiei extinse, cum ar fi bunicii. Numărul în scădere al familiilor extinse şi numărul tot mai mare de familii monoparentale pun în centrul atenţiei problema protecţiei sociale. Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române. La 25 septembrie 2015,…

Începând cu 15 mai, România a intrat în stare de alertă pentru 30 de zile. Textul hotărârii și a anexei care reglementează măsurile impuse pe durata stării de alertă a fost prezentat public de către autoritățile statului, responsabile în acest domeniu. Textul hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care a fost declarată starea de alertă prevede la articolul 1: Începând cu data de 15 mai 2020 se declară starea de alertă la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile Textul integral LEGE nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 Având în vedere faptul că în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar și crearea în același timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situația de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii și prelungirii de către Președintele României a stării de urgență pe teritoriul României, având în atenție experiența statelor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea și limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor inițiale de primă urgență, în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în…

Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este marcată, în România, la 8 mai, fiind instituită prin Legea 23/2015 şi având ca scop promovarea egalităţii de şanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. Legislaţia, jurisprudenţa şi modificările aduse tratatelor, de-a lungul timpului, au contribuit la consolidarea acestui principiu şi la implementarea sa în UE, Parlamentul European fiind un apărător fervent al principiului egalităţii dintre bărbaţi şi femei. Data celebrării a fost aleasă în 8 mai pentru că în acea zi a fost adoptată strategia privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, de către Ministerul Muncii de atunci, care a devenit apoi Legea 202 a egalităţii de şanse. Egalitatea între femei şi bărbaţi este promovată de UE prin art. 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivele legate de nediscriminare fiind consacrate şi la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale. Mai mult decât atât, articolul 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede datoria Uniunii de a elimina inegalităţile şi de a promova egalitatea între bărbaţi şi femei în toate activităţile sale. În Declaraţia nr. 19 anexată la Actul final al Conferinţei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, Uniunea şi statele membre s-au angajat să combată toate formele de violenţă domestică şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni şi reprima aceste acte criminale, precum şi pentru ajutorarea şi protejarea victimelor. La 5 martie 2020, Comisia Europeană şi-a prezentat strategia privind egalitatea…