
Fenomenul de cyberbullying a crescut exponenţial în ultima perioadă şi din cauza faptului că s-a diversificat ca formule de prezentare, dar și a faptului că se petrece tot maim ult timp online. În România, violenţa cibernetică a fost inclusă ca formă de violenţă domestică, iar potrivit studiilor recente cei mai afectați au fost copiii. Expunerea excesivă, fake news-urile şi hărţuirea online s-au regăsit printre principalele riscuri întâmpinate de copii în pandemie Mai mult de jumătate (54,7%) dintre copii au arătat că utilizarea excesivă a tehnologiei a reprezentat un risc major întâmpinat în perioada pandemiei. Datele se regăsesc în studiul "Impactul Covid-19 asupra copiilor din România", realizat pe un eşantion de 5.000 de copii. Printre celelalte riscuri identificate în analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii România se numără informaţiile false (39,5%) şi bullying-ul online (25,8%). Școală cu toleranţă zero la violenţă Legiuitorii români au adoptat normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenţei psihologice-bullying nr. 221/2019, iar acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ. De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu copiii. Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul "şcoală cu toleranţă zero la violenţă". Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune: a) activităţi de informare şi conştientizare…
Read More