Skip to main content

Fenomenul de cyberbullying a crescut exponenţial în ultima perioadă şi din cauza faptului că s-a diversificat ca formule de prezentare, dar și a faptului că se petrece tot maim ult timp online.

În România, violenţa cibernetică a fost inclusă ca formă de violenţă domestică, iar potrivit studiilor recente cei mai afectați au fost copiii. Expunerea excesivă, fake news-urile şi hărţuirea online s-au regăsit printre principalele riscuri întâmpinate de copii în pandemie

Mai mult de jumătate (54,7%) dintre copii au arătat că utilizarea excesivă a tehnologiei a reprezentat un risc major întâmpinat în perioada pandemiei. Datele se regăsesc în studiul „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”, realizat pe un eşantion de 5.000 de copii. Printre celelalte riscuri identificate în analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii România se numără informaţiile false (39,5%) şi bullying-ul online (25,8%).

Școală cu toleranţă zero la violenţă
Legiuitorii români au adoptat normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenţei psihologice-bullying nr. 221/2019, iar acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ. De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu copiii.

Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune:

a) activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul şcolii, copii şi părinţi;
b) măsuri de comunicare şi informare internă, la nivelul unităţii de învăţământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare şi intervenţie a situaţiilor de bullying în spaţiul şcolar;
c) proceduri de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying;
d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenţiei imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
e) organizarea unor activităţi, precum concursuri, teatru forum ş.a., în scopul încurajării respectării valorilor şi misiunii declarate a şcolii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situaţiilor de bullying;
f) atragerea părinţilor în participarea la dezbateri şi sesiuni de informare cu privire la bullying;
g) activităţi de măsurare a impactului acţiunilor cuprinse în planul anti-bullying şi ale eficienţei grupului de acţiune.
h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul.

Conf. univ. dr. Ionela Roxana Urea de la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, a arătat că, în contextual actual, „nu mai sunt necesare simple mesaje de hărţuire, ci pur şi simplu acum se transmit foarte multe iconografii, deci acele simbolistici pe care noi le folosim în transmiterea unor mesaje de tip text pentru a sublinia anumite manifestări emoţionale acum se folosesc foarte mult în această formulă de cyberbullying”.

Ce este cyberbullyingul?
Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se poate întâmpla pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați. Printre exemple se numără:

• răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare;
• transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje;
• copierea identității unei persoane și transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva.

Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece concomitent. Dar cyberbullying lasă amprente digitale – înregistrări care se pot dovedi utile și care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii.