Skip to main content
Category

Media

Premiul Nobel pentru Pace, o recunoaștere pentru activiștii care fac “cele mai bune lucruri pentru umanitate”

Premiul Nobel pentru Pace este acordat persoanelor, instituţiilor sau organizaţiilor internaţionale care au depus eforturi deosebite pentru instaurarea sau restabilirea păcii într-o zonă de conflict. Acesta este oferit de Comitetul Norvegian pentru Nobel. Medalia premiului este realizată din aur masiv şi reprezintă portretul lui Alfred Nobel şi a fost concepută de sculptorul norvegian Gustav Vigeland. Prima distincţie de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant, şi conducătorului mişcării pacifiste de atunci, Frederic Passy. Iniţiatorul Premiului Nobel pentru Pace este magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La vremea morţii sale, imperiul Nobel era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, suedezul fiind unul din cei mai bogaţi oameni din lume. Necăsătorit şi fără copii, Nobel a întocmit un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an "celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate". Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat de 98 de ori pentru 131 de laureaţi, dintre care 104 sunt persoane fizice şi 27 sunt organizaţii. Nu a fost acordat în timpul celor două Războaie Mondiale între anii 1914 - 1916 şi 1939 - 1943, precum şi în anii 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955, 1956, 1966, 1967, 1972. De-a lungul vremii, 67 de premii au fost acordate pentru câte un singur laureat dintre care 16 au fost femei. De 29…
Read More

Ziua internaţională a familiilor, 15 mai

În fiecare an, la data de 15 mai, este sărbătorită Ziua internaţională a familiilor, pentru a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acestea la nivel mondial. Pandemia COVID-19 din acest an pune accentul pe importanţa investiţiilor în politicile sociale care protejează persoanele şi familiile cele mai vulnerabile. Familiile sunt cele care suportă criza, adăpostindu-şi membrii de vătămare, au grijă de copiii în afara şcolii şi, în acelaşi timp, îşi continuă responsabilităţile de muncă. Pe măsură ce lumea se luptă să răspundă la criza COVID-19, există o oportunitate reală de a regândi şi transforma modul în care funcţionează economiile şi societăţile, pentru a favoriza o egalitate pentru toţi. Familiile din întreaga lume se schimbă, multe devenind mai mici, pe măsură ce numărul gospodăriilor monoparentale creşte, mai arată www.un.org/en/observances/international-day-of-families. În prezent, 65% dintre familii sunt alcătuite fie din cupluri care trăiesc împreună cu copii de orice vârstă, fie cupluri în care trăiesc copii şi membri ai familiei extinse, cum ar fi bunicii. Numărul în scădere al familiilor extinse şi numărul tot mai mare de familii monoparentale pun în centrul atenţiei problema protecţiei sociale. Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române. La 25 septembrie 2015,…
Read More

Drepturile omului nu sunt în pericol, susține Avocatul Poporului

Avocatul Poporului a precizat că activarea articolului 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu duce la suspendarea drepturilor omului. Instituția a venit cu aceste precizări în contextul declarării stării de urgență, care a presupus și activarea de către România a art. 15 din CEDO. România şi încă trei state membre ale Consiliului Europei, respectiv Republica Moldova, Letonia şi Armenia, au activat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acesteia în condiţiile stării de urgenţă decretate ca urmare a coronavirusului. Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – Derogarea în caz de stare de urgență - prevede că: 1. În caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional. 2. Dispoziţia precedentă nu permite nicio derogare de la articolul 2, cu excepţia cazului de deces rezultând din acte licite de război, şi nici de la articolele 3, 4 (paragraful1) şi 7. 3. Orice Înaltă Parte Contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze Secretarul General al Consiliului Europei şi asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare…
Read More

Sesiune de instruire și formare juridică la Cluj-Napoca

Accesul facil la justiție, pus în dezbaterea practicienilor în Drept Judecători, avocați, juriști, reprezentanți ai administrației publice cu atribuții în activitatea judiciară, precum și alți specialiști din instanţele judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea au participat la Cluj-Napoca, în perioada 9 – 11 septembrie 2020, la o sesiune de instruire și analiză a gradului de informare a cetățenilor în ce privește metodele alternative de soluționare a litigiilor: medierea și arbitrajul. Cursul de formare a reunit 25 de practicieni în Drept din Maramureș, Cluj, Sibiu, Argeș, care au avut astfel posibilitatea să parcurgă Studiul de evaluare și impact realizat în regiunile Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Centru, Sud-Vest Oltenia cu scopul identificării nivelului de cunoștințe a populației despre drepturile omului și variantele mai rapide și facile pe care le au la dispoziție justițiabilii în rezolvarea problemelor juridice. Specialiștii prezenți la sesiunea de instruire de la Cluj-Napoca au urmărit analiza nivelului de informare al populației, inclusiv în rândul grupurilor vulnerabile, în ceea ce privește prevederile noilor Coduri, informațiile deținute de cetățeni privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv despre mediere și arbitraj. Prin acest curs s-a urmărit informarea și conștientizarea practicienilor dreptului în ce privește nevoile reale ale popluației, scopul final fiind acela de a promova variantele optime pentru degrevarea instanțelor și parchetelor, de a garanta accesul la justiție a populației, inclusiv din grupuri vulnerabile și de a promova serviciile de consiliere juridică și informare a cetățenilor, accesibile înainte de a apela la instanță. Evenimentul a fost organizat…
Read More

Evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: „Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor”

In luna martie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU a organizat urmatoarele evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor": in data de 10.03.2020 - in localitatea Cotmeana, judetul Arges in data de 11.03.2020 - in localitatea Vurpar, judetul Sibiu in data de 12.03.2020 - in localitatea Cuca, judetul Arges S-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE  Teme abordate: drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene scopurile si beneficiile spatiului Schengen atributile ambasadei si consulatului unei tari din UE. distinctia dintre Consiliul UE - Consiliul European - Consiliul Europei. Impreuna cu participantii, moderatorul a accesat informativ site-ul Ministerului Afacerilor Externe si site-ul Centrului SOLVIT România, ce funcţionează în cadrul Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia Armonizare Legislativă, aflată în coordonarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE. Drepturile cetateanului roman Teme abordate: importanta si structura Constitutia Romaniei drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetateanului roman, prevazute in Constitutia Romaniei principiile generale ale drepturilor cetateanului roman, accentuandu-se diferenta dintre drepturile constitutionale si drepturile universale. drepturile cetateanului in mediul online si offline, s-au adus in discutie Regulamentul General de Protectie a Datelor si atributiile Consiliului Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului. cele trei libertati cetatenesti: libertatea de exprimare, libertatea de constiinta si liberul acces la informatie, s-a accentuat relatia dintre acestea. In acest sens, au fost expuse exemple reprezentative. diferenta dintre o petitie si o solicitare dreptul la vot, libertatea de intrunire si dreptul la asociere…
Read More

Rolul medierii în apărarea drepturilor copilului răpit de către unul dintre părinți

Parlamentul European a indicat prin specialiștii săi că medierea reprezintă o modalitate viabilă și eficientă de soluționare a litigiilor familiale transfrontaliere. Decizia unei instanțe a Convenției de la Haga privind înapoierea unui copil reprezintă adesea doar începutul unor confruntări juridice lungi care pot însoți copilul până la vârsta adultă. În acest sens, coordonatorii europeni ai deparatamentului care se ocupă de această problemă acționează pentru creșterea gradului de sensibilizare și de utilizare a medierii. Medierea, în opinia lor, poate contribui la evitarea unor confruntări lungi și costisitoare în justiție, sprijinind părinții să ajungă la o decizie comună, care să permită înapoierea rapidă a copilului sau să împiedice deplasarea sa inutilă. Prin mediere, părinții pot găsi soluții de lungă durată care țin seama de toate aspectele ce fac obiectul litigiului dintre ei. “Credem că există un amplu domeniu de acțiune pentru a încuraja recurgerea la mediere în UE. Cu toate că această cale alternativă de soluționare a litigiilor poate fi mai rapidă, mai puțin costisitoare și eficientă atât pentru familiile în cauză, cât și pentru instanțele europene, numai puține dintre cazurile de răpire a copiilor de către unul dintre părinți sunt supuse procedurilor de mediere”, s-a menționat într-un document oficial al Parlamentului European. Experții PE și-au propus să promoveze mai activ utilizarea mai largă a medierii în litigiile familiale transfrontaliere, iar în acest sens au făcut apel la specialiștii care lucrează în domeniul răpirii copiilor. În perioada următoare, aceștia au arătat că doresc să soluții juridice și practice pentru a crește gradul…
Read More

Medierea și arbitrajul, metode alternative facile de soluționare a litigiilor

Ce este medierea? Dar arbitrajul? Când se apelează la cele două metode alternative de soluționare a litigiilor? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns experții proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani în parteneriat cu Filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Măciuca. Echipa proiectului a străbătut localitățile țării din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare, cunoștințe și implicare din partea cetățenilor, astfel încât accesul la procedurile judiciare prin servicii de mediere și consiliere să fie mai facil, iar arbitrajul să devină o procedură acceptată în rândul agenților economici. Medierea este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, evitând procesul în instanță și pierderi de resurse umane și materiale, iar arbitrajul, o cale elegantă de soluționare a diferendelor între persoane juridice. Pe durata derulării proiectului, s-au desfășurat câte 120 de evenimente pentru campaniile de informare, educație juridică cu privire la noile coduri, drepturile cetățenilor, promovarea informațiilor privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv campaniile de informare, educație juridică cu privire la promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor. La evenimente au participat peste 1500 de cetățeni, îndeosebi proveniți din grupuri vulnerabile (femei, copii, comunități marginalizate), mai expuși abuzurilor. De asemenea, printre rezultatele notabile ar mai fi de menționat sprijinul acordat de echipa de proiect unui număr de 240 de persoane, care au beneficiat de consiliere…
Read More

Pandemia a intensificat violența împotriva femeilor şi fetelor

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este "The Shadow Pandemic" ("Pandemia din umbră") care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat - în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…
Read More

România are peste 850.000 de persoane cu dizabilități care trebuie integrate în comunitate

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi ("International Day of People with Disability") este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. În România, trăiesc peste 853.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 75.300 sunt copii, iar mulți dintre acestea au depășit cu dificultate perioada pandemiei COVID-19 pentru că accesul lor la viața comunității, și așa limitat, a fost restricționat. Președintele Klaus Iohannis a precizat că situația persoanelor cu dizabilități nu se poate schimba peste noapte și nu fără suportul tuturor cetățenilor. “Putem milita cu toţii ca drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie apărate şi promovate mai bine, iar autorităţile au responsabilitatea să le asigure acestora accesul nemijlocit la sistemul social, la cel sanitar şi educaţional. Eforturile pentru a limita fenomenul de segregare şcolară trebuie intensificate, pentru că reprezintă o formă gravă de discriminare. De aceea, salut şi susţin iniţiativele care urmăresc crearea cadrului legal şi a instrumentelor care sprijină şcolile în eforturile integrării copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ de masă. (…) O societate devine mai puternică atunci când fiecărui membru al său îi este protejată libertatea şi îi sunt apărate drepturile. Egalitatea, incluziunea, toleranţa, solidaritatea, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt pilonii oricărei societăţi democratice, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale, de programe specifice de inserţie socială, să fie sprijinite şi să se bucure de servicii adaptate nevoilor lor. Segregarea şi discriminarea sunt incompatibile cu valorile democratice”,…
Read More

Consiliul Superior al Magistraturii are o nouă conducere

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, în 3 decembrie, pentru a-şi alege noua conducere pe anul 2021 - preşedintele şi vicepreşedintele. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac - vicepreşedinte al CSM. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ''pentru'', 3 ''împotrivă'' şi 2 voturi nule. Acesta s-a născut la 3 august 1981 și a urmat Facultatea de Drept "Siminon Bărnuţiu" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu (2000-2004). În perioada 2013-2017 a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar din 2017 este membru al Consiliului Superior al…
Read More