Category

Media

Medierea și arbitrajul, metode alternative facile de soluționare a litigiilor

Ce este medierea? Dar arbitrajul? Când se apelează la cele două metode alternative de soluționare a litigiilor? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns experții proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani în parteneriat cu Filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Măciuca. Echipa proiectului a străbătut localitățile țării din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare, cunoștințe și implicare din partea cetățenilor, astfel încât accesul la procedurile judiciare prin servicii de mediere și consiliere să fie mai facil, iar arbitrajul să devină o procedură acceptată în rândul agenților economici. Medierea este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, evitând procesul în instanță și pierderi de resurse umane și materiale, iar arbitrajul, o cale elegantă de soluționare a diferendelor între persoane juridice. Pe durata derulării proiectului, s-au desfășurat câte 120 de evenimente pentru campaniile de informare, educație juridică cu privire la noile coduri, drepturile cetățenilor, promovarea informațiilor privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv campaniile de informare, educație juridică cu privire la promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor. La evenimente au participat peste 1500 de cetățeni, îndeosebi proveniți din grupuri vulnerabile (femei, copii, comunități marginalizate), mai expuși abuzurilor. De asemenea, printre rezultatele notabile ar mai fi de menționat sprijinul acordat de echipa de proiect unui număr de 240 de persoane, care au beneficiat de consiliere…

Read More

Metodele alternative de soluționare a litigiilor, promovate de specialiștii ASSOC printr-o muncă de aproape doi ani

Pe parcursul a doi ani, echipa proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a derulat în parteneriat cu filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Comunei Măciuca, a parcurs mare parte din țară și s-a întâlnit cu sute de cetățeni în efortul a de promova metodele alternative de soluționare a litigiilor. Instanțele de judecată din România sunt asaltate cu litigii, ceea ce îngreunează procesul civil. Până la obținerea unei sentințe finale, un justițiabil poate aștepta câțiva ani și poate cheltui sume substanțiale. Alternativa constă în mediere, care este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, dar și o soluție pentru degrevarea instanțelor. Despre variantele mai rapide și mai puțin costisitoare pe care le au la dispoziție cetățenii care au nevoie de justiție au vorbit specialiștii din proiect în cadrul evenimentelor organizate prin proiect. Aceștia au avut întâlniri în comunitate și focus-grupuri, zonele vizate fiind Centru, Vest, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia. “La fiecare întâlnire, i-am încurajat pe toți participanții să pună întrebări și să expună păreri ca să mă asigur că au înțeles informațiile pe care le-am transmis. Ca o concluzie, aș putea sublinia că informațiile primite au fost bine asimilate, chiar și de participanții al căror nivel de studii nu a fost foarte ridicat, pentru că prezentările au fost corelate și în funcție de gradul acestora de pricepere”, a precizat Ciprian Sarca, expert implementare în proiect. Munca în proiect a presupus o relație directă atât cu cetățenii, cât și…

Read More

Tânăra Greta Thunberg poate devein premiantă Nobel

Disidentul rus Alexei Navalnîi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi militanta suedeză pentru schimbările climatice Greta Thunberg se numără printre cei nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace din acest an, toţi susţinuţi de parlamentari norvegieni care au experienţă în alegerea câştigătorului. Greta Thunberg, adolescenta suedeză care militează pentru climă şi care a devenit cunoscută pe plan internaţional după ce a demarat o grevă şcolară în faţa parlamentului suedez în august 2018, a împlinit 18 ani chiar zilele trecute. Thunberg a fost numită drept unul dintre „cei mai importanţi purtători de cuvânt în lupta împotriva crizei climatice”, grupul de sprijin pe care l-a co-fondat, Fridays for Future, primind şi el aprobarea. Din 2018, Thunberg a primit două nominalizări consecutive la Premiul Nobel pentru Pace, a fost recompensată cu alte premii şi distincţii şi a luat cuvântul în faţa liderilor mondiali la diferite conferinţe şi summit-uri. Comitetul Nobel norvegian, care decide cine câştigă premiul, nu comentează cu privire la nominalizări, păstrând secrete timp de 50 de ani numele celor care nominalizează şi pe ale nominalizaţilor care nu au primit premiul. Dar cei care propun candidaţii pot alege să-şi dezvăluie nominalizările. Potrivit unui sondaj Reuters realizat în rândul parlamentarilor norvegieni, printre candidaţi se numără Thunberg, Navalnîi, OMS şi programul său COVAX pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile COVID-19 pentru ţările sărace. Navalnîi, propus de academicieni ruşi, a fost nominalizat pentru „eforturile sale pentru o democratizare paşnică a Rusiei” de către fostul ministru norvegian Ola Elvestuen. Lupta împotriva COVID-19 este în prim-plan, incluzând o…

Read More

ONU lansează un program de informare despre atrocitățile Holocaustului

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie. Tema care ghidează rememorarea şi educaţia Holocaustului în 2021 este „Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust” – „Înfruntarea consecinţelor: recuperare şi reconstituire după Holocaust”. Aceasta are în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie. Rezoluţia 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, care a decis marcarea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, încurajează statele să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust. De asemenea, documentul respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului. Documentul apreciază instituirea de către secretarul general al ONU a programului de informare „Holocaustul şi Naţiunile Unite” şi, de asemenea, salută includerea de măsuri în programele educaţionale ale statelor membre în vederea neutralizării încercărilor de a nega sau minimiza importanţa Holocaustului. Programul de informare al Naţiunilor Unite asupra Holocaustului a stabilit în timp o reţea globală de parteneri şi a dezvoltat iniţiative versatile incluzând resurse educaţionale, programe de dezvoltare profesională, o serie de filme, discuţii şi expoziţii. Programul are în vedere marcarea în fiecare an a Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, aleasă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a…

Read More

10 decembrie, o zi specială pentru drepturile omului

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie. La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc. Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia înfiinţată în cadrul conferinţei de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuţii respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional. În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să marcheze la 10 decembrie „Ziua internaţională a drepturilor omului”. Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.

Read More

Numele victimelor traficului de persoane şi de minori, anonimizate de Ministerul Justiției

Ministerul Justiţiei a dezvoltat o nouă funcţie în aplicaţia ECRIS care permite anonimizarea numelor victimelor traficului de persoane şi de minori. Sistemul se poate folosi şi în alte dosare, indiferent de obiect, atunci când instanţa consideră că se impune anonimizarea numelui uneia dintre părţile unui dosar. Oficialii guvernamentali au explicat că în acest fel, la replicarea pe portalul portal.just.ro, se poate anonimiza numele unei singure părţi din dosarele privind traficul de persoane şi traficul de minori, în speţă numele victimelor infracţiunilor. După anonimizare, numele victimelor vor fi înlocuite cu un text de protejare. ‘Funcţia se poate utiliza atât pentru dosarele noi, cât şi pentru cele deja înregistrate, care sunt publicate pe portalul instanţelor. Pentru dosarele care au fost bifate anterior în mod automat ca şi confidenţiale şi nu s-au publicat pe portal, funcţia de anonimizare a numelui uneia dintre părţi se poate utiliza, dar în aceste dosare trebuie mai întâi să se debifeze bifa de dosar confidential. „Cu această ocazie, Ministerul Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să întreprindă demersurile necesare pentru a emite o hotărâre a CSM prin care să se instituie în sarcina instanţelor obligaţia de a îşi organiza activitatea de înregistrare a dosarelor, într-un mod care să permită anonimizarea numelui victimelor de la momentul introducerii pentru prima dată a datelor despre dosar în sistemul informatic ECRIS şi emiterea numărului de dosar, dar şi actualizarea publicării dosarelor în care au fost anonimizate ambele părţi”, a informat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Justiției.

Read More

Consiliul Superior al Magistraturii are o nouă conducere

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, în 3 decembrie, pentru a-şi alege noua conducere pe anul 2021 – preşedintele şi vicepreşedintele. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac – vicepreşedinte al CSM. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” şi 2 voturi nule. Acesta s-a născut la 3 august 1981 și a urmat Facultatea de Drept „Siminon Bărnuţiu” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu (2000-2004). În perioada 2013-2017 a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar din 2017 este membru al Consiliului Superior al…

Read More

România are peste 850.000 de persoane cu dizabilități care trebuie integrate în comunitate

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi („International Day of People with Disability”) este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. În România, trăiesc peste 853.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 75.300 sunt copii, iar mulți dintre acestea au depășit cu dificultate perioada pandemiei COVID-19 pentru că accesul lor la viața comunității, și așa limitat, a fost restricționat. Președintele Klaus Iohannis a precizat că situația persoanelor cu dizabilități nu se poate schimba peste noapte și nu fără suportul tuturor cetățenilor. “Putem milita cu toţii ca drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie apărate şi promovate mai bine, iar autorităţile au responsabilitatea să le asigure acestora accesul nemijlocit la sistemul social, la cel sanitar şi educaţional. Eforturile pentru a limita fenomenul de segregare şcolară trebuie intensificate, pentru că reprezintă o formă gravă de discriminare. De aceea, salut şi susţin iniţiativele care urmăresc crearea cadrului legal şi a instrumentelor care sprijină şcolile în eforturile integrării copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ de masă. (…) O societate devine mai puternică atunci când fiecărui membru al său îi este protejată libertatea şi îi sunt apărate drepturile. Egalitatea, incluziunea, toleranţa, solidaritatea, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt pilonii oricărei societăţi democratice, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale, de programe specifice de inserţie socială, să fie sprijinite şi să se bucure de servicii adaptate nevoilor lor. Segregarea şi discriminarea sunt incompatibile cu valorile democratice”,…

Read More

Pandemia a intensificat violența împotriva femeilor şi fetelor

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este „The Shadow Pandemic” („Pandemia din umbră”) care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat – în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…

Read More

Cyberbullyingul, o metodă de hărțuire tot mai frecventă în pandemie

Fenomenul de cyberbullying a crescut exponenţial în ultima perioadă şi din cauza faptului că s-a diversificat ca formule de prezentare, dar și a faptului că se petrece tot maim ult timp online. În România, violenţa cibernetică a fost inclusă ca formă de violenţă domestică, iar potrivit studiilor recente cei mai afectați au fost copiii. Expunerea excesivă, fake news-urile şi hărţuirea online s-au regăsit printre principalele riscuri întâmpinate de copii în pandemie Mai mult de jumătate (54,7%) dintre copii au arătat că utilizarea excesivă a tehnologiei a reprezentat un risc major întâmpinat în perioada pandemiei. Datele se regăsesc în studiul „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”, realizat pe un eşantion de 5.000 de copii. Printre celelalte riscuri identificate în analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii România se numără informaţiile false (39,5%) şi bullying-ul online (25,8%). Școală cu toleranţă zero la violenţă Legiuitorii români au adoptat normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenţei psihologice-bullying nr. 221/2019, iar acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ. De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu copiii. Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune: a) activităţi de informare şi conştientizare…

Read More