Skip to main content
Category

Media

O femeie, primul preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948, a stabilit, pentru prima dată, drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor. Pentru adoptarea actului normativ s-au parcurs mai mult etape, un rol important în acestea avându-l Eleanor Roosevelt. Eleanor Roosevelt sa născut în 1884 la New York și a devenit Prima Doamnă a SUA ca soție a lui Franklin D. Roosevelt. Ea a fost un diplomat de succes și a fost primul președinte al Comisiei Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, unde a supervizat elaborarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării drepturilor omului la nivel internațional. Eleanor a rămas orfană în copilărie, dar a răzbit în viață în ciuda dificultăilor. După ce a urmat studiile la Londra, într-un internat, a revenit în Statele Unite și a lucrat ca profesor. S-a căsătorit cu Franklin Delano Roosevelt în 1905, cuplul având șase copii. Căsnicia nu a fost una dintre cele mai fericite, dar Eleanor i-a fost devotată soțului și l-a îngrijit după ce acesta a rămas paralizat în urma unei poliomielite. Eleanor a fost recunoscută pentru realizările sale în afara carierei politice a soțului său. A ținut prelegeri, cele mai multe cu tema drepturilor civile și apărării femeilor. După moartea soțului său în 1945, Eleanor a fost numit în calitate de delegat al SUA la Națiunile Unite de către Harry S. Truman. Pe data de 16 februarie 1946, în fața incredibilelor încălcări ale drepturilor omului, victimele celui de-al doilea război mondial, Organizația Națiunilor Unite a…
Read More

Ziua Justiției, 5 iulie

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta urmând să fie marcată la 5 iulie. Sărbătoarea a fost instituită în anul 1994, prin hotărâre de guvern. Ziua Justiției se organizează anual, în prima duminică a lunii iulie. Acest eveniment marcheaza rolul și importanța puterii judecatorești, a partenerilor justiției, a tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept și constituie, totodată, un bun prilej pentru consolidarea relațiilor instituționale. De-a lungul timpului, cu prilejul acestei zile, s-au organizat o serie de manifestări, ce au inclus seminarii, conferinţe, dezbateri publice, zilele porţilor deschide la instituţiile de profil, la care participă magistraţi şi reprezentanţi ai profesiilor juridice liberale (avocaţi, notari publici, consilieri juridici, executori judecătoreşti), personalităţi ale vieţii publice şi juridice. Ziua Justiției este un bun prilej prin care reprezentanții statului, precum și ai instituțiilor de resort transmit public mesaje. Implicarea civică se impune cu necesitate ştiind că cetăţeanul a fost, este şi va fi întotdeauna destinatarul şi depozitarul tuturor actelor de justiţie. Societatea civilă crede cu fermitate în statul de drept şi în colaborarea instituţională a autorităţii judecătoreşti potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale. Societatea civilă crede într-o justiţie care se înfăptuieşte în numele legii, o justiţie imparţială şi egală pentru toţi, într-o justiţie conectată cu societatea pe care o respectă și slujește prin misiunea sa nobilă.
Read More

Protejarea drepturilor omului, temă prioritară pentru cetățenii UE

Drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen sunt în topul listei valorilor fundamentale europene. Peste jumătate dintre cetățenii UE consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu şi 59% dintre europeni sunt în favoarea apartenenţei ţării lor la Uniunea Europeană. Sondajul Eurobarometru publicat de Parlamentul European a arărat că europenii acordă o importanță crescută drepturilor cetățenești. Întrebaţi care cred că ar trebui să fie temele politice pe agenda prioritară a Parlamentului European, 48% dintre cetăţenii care au răspuns sondajului au arătat că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează UE, urmată de libertatea de exprimare (38%), egalitatea de gen (38%) şi solidaritatea între statele membre ale UE (33%). Deşi poziţionarea priorităţilor indică o variaţie semnificativă între statele membre, pentru prima dată schimbările climatice ocupă primul loc între priorităţile cetăţenilor. O proporţie de 32% dintre cetăţenii participanţi la sondaj menţionează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă prioritate de care ar trebui să se ocupe Parlamentul. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (31%), combaterea terorismului (24%) precum şi lupta împotriva şomajului (24%) sunt următoarele priorităţi ale cetăţenilor. Sprijinul pentru apartenenţa la UE rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an la rând şi mai mulţi europeni îşi doresc un Parlament European mai puternic, conform sondajului. Susţinerea cetăţenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an consecutiv, conform Eurobarometrului realizat de Parlamentul European în octombrie 2019. O proporţie de 55% dintre români consideră că apartenenţa ţării…
Read More

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instituție reper pentru UE

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este una dintre instituţiile reper de protejare a drepturilor omului la nivel internaţional. Veghează la respectarea de către statele membre ale Consiliului Europei a prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Curtea a fost instituită prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale adoptată de către statele membre ale Consiliului Europei la Roma la 4 noiembrie 1950 şi a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Încă de la crearea sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi instituţia predecesoare, au definitivat examinarea a cel puţin 700.000 de speţe. În documente de arhivă, această activitate poate fi reprezentată prin de 35 de ori înălţimea Catedralei Strasbourg, sau prin 5.090 metri liniari şi 232 de tone de hârtie. Biroul Central al CEDO este celula principală de lucru a instituţiei, centralizând zilnic circa 1.500 de scrisori şi mesaje. Piatra de temelie a sediului Palatului Drepturilor Omului a fost aşezată simbolic, în cadrul unei ceremonii organizate la 4 mai 1992, de preşedintele francez Francois Mitterand, la care au participat şi alte personalităţi internaţionale şi locale. Regina Elisabeta a II-a a vizitat, la 12 mai 1992, locul unde urma să fie construită clădirea şi a plantat un copac în grădina viitorului Palat al Drepturilor Omului. Lucrările la sediul CEDO au fost definitivate în 1995, iar la 29 iunie a avut loc ceremonia de inaugurare la care au luat parte preşedintele ceh Vaclav Havel, ministrul francez al justiţiei Jacques Toubon, primarul oraşului Strasbourg Catherine Trautmann şi alte personalităţi internaţionale. Palatul…
Read More

Evenimente in cadrul „Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare”

In luna februarie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor", a organizat evenimente in cadrul "Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare": in data de 10.02.2020 - in localitatea Axente, judetul Sibiu in data de 11.02.2020 - in localitatea Copsa Mica, judetul Sibiu in data de 11.02.2020 - in localitatea Băile Govora, judetul Valcea in data de 13.02.2020 - in localitatea Băile Olăneşti, judetul Valcea in data de 25.02.2020 - in localitatea Șeica Mică, judetul Sibiu in data de 26.02.2020 - in localitatea Șeica Mare, judetul Sibiu In cadrul acestor evenimente s-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE  S-au expus drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Au fost purtat discutii legate de drepturile cetatenilor europeni: dreptul de petitionare; dreptul de a depune o plangere pentru o administrare defectuoasa in activitatea institutiilor, organismelor, oficiilor sau agentiilor; initiativa cetateneasca europeana; documente necesare in calatoriile din Europa. Tari care fac parte din spatiul Schengen si tari care nu fac parte. S-au adus in discutie scopurile si beneficiile spatiului Schengen, garantarea securității în spațiul Schengen si Sistemul de Informații Schengen; situatii in care se poate refuza intrarea intr-o tara din UE; documente de calatorie pentru minori; dreptul de a lucra in tarile UE; sederea in strainatate pe o durata mai mica de 3 luni; sederea in strainatate pe o durata mai mare de 3 luni; dreptul de sedere permanenta; drepturile de securitate sociala; stagiile de…
Read More

Evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: „Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor”

In luna martie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU a organizat urmatoarele evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor": in data de 10.03.2020 - in localitatea Cotmeana, judetul Arges in data de 11.03.2020 - in localitatea Vurpar, judetul Sibiu in data de 12.03.2020 - in localitatea Cuca, judetul Arges S-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE  Teme abordate: - drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - scopurile si beneficiile spatiului Schengen - atributile ambasadei si consulatului unei tari din UE. - distinctia dintre Consiliul UE - Consiliul European - Consiliul Europei. Impreuna cu participantii, moderatorul a accesat informativ site-ul Ministerului Afacerilor Externe si site-ul Centrului SOLVIT România, ce funcţionează în cadrul Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia Armonizare Legislativă, aflată în coordonarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE. Drepturile cetateanului roman Teme abordate: - importanta si structura Constitutia Romaniei - drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetateanului roman, prevazute in Constitutia Romaniei - principiile generale ale drepturilor cetateanului roman, accentuandu-se diferenta dintre drepturile constitutionale si drepturile universale. -drepturile cetateanului in mediul online si offline, s-au adus in discutie Regulamentul General de Protectie a Datelor si atributiile Consiliului Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului. - cele trei libertati cetatenesti: libertatea de exprimare, libertatea de constiinta si liberul acces la informatie, s-a accentuat relatia dintre acestea. In acest sens, au fost expuse exemple reprezentative. - diferenta dintre o petitie si o solicitare -…
Read More

Măști de protecție gratuite pentru persoanele vulnerabile la COVID-19

Chiar dacă situația nu mai e la fel de gravă în ce privește pandemia, vigilența este necesară, iar regulile de conduită trebuie respectate pentru evitarea îmbolnăvirilor. Coronavirusurile, precum cel nou descoperit (SARS-CoV-2), care cauzează COVID-19, produc infecții respiratorii cu grade de severitate de la mediu la sever, putând duce inclusiv la deces. Până la încheierea pandemiei de coronavirus COVID-19, anumite categorii de persoane vulnerabile au dreptul lunar la un set gratuit de 30 de măşti de protecţie. Facilitatea este prevăzută într-un act normativ intrat în vigoare zilele trecute, după ce președintele Klaus Iohannis l-a promulgat. Măștile de protecție se acordă pentru: ⭕️ persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; ⭕️ persoanele din familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei; ⭕️ pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 1.000 lei inclusiv, reprezentând nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009; ⭕️ persoanele încadrate în grad de handicap care realizează venituri exclusiv din prestaţiile sociale prevăzute de art. 42 şi 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Autorităţile publice locale au obligaţia să întocmească liste nominale cu persoanele beneficiare şi să le transmită Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare…
Read More

Activista Malala Yousafzai, cea mai tânără câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace

În 2014, tânăra pakistaneză Malala Yousafzai şi indianul Kailash Satyarthi au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, ''pentru lupta lor împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie''. Malala Yousafzai, care pe atunci avea 17 ani, a devenit astfel cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Celor doi activiști li s-a acordat importanta distincție internațională pentru lupta împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru respectarea dreptului copiilor la educaţie. "Acest premiu nu este doar pentru mine. Este pentru acei copii uitaţi care vor educaţie. Este pentru acei copii speriaţi care vor pace. Este pentru acei copii fără glas care vor schimbare", a declarat Malala la primirea premiului Nobel. În discursul său, tânăra a arătat că o mare parte a populaţiei, în special în ţările sărace, este compusă din copii şi tineri care necesită apărare. “Pentru a avea o lume paşnică, este crucial ca drepturile copiilor şi tinerilor să fie respectate. Nedreptăţile faţă de copii contribuie la răspândirea conflictelor în generaţiile viitoare”, s-a explicat pe site-ul Fundaíei Nobel ]n justificarea acordării premiului tinerei din Pakistan. Malala, la doar 11 ani, lupta pentru dreptul la educaţie pentru fete şi a continuat această luptă şi după atacul căruia i-a fost victimă în 2012, devenind un activist principal în apărarea drepturilor fetelor. Tânăra a fost împuşcată în cap în 2012 de către talibani, doar pentru că se lupta pentru a avea acces la educaţie. A fost salvată în urma intervenţiilor realizate în Marea Britanie şi…
Read More

Apel la acţiune pentru drepturile omului

Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost semnată la San Francisco, la 26 iunie 1945, la încheierea Conferinţei Naţiunilor Unite destinată ''Organizaţiei Internaţionale'' şi a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Reprezentanţi din 50 de ţări s-au întâlnit la San Francisco, la Conferinţa Naţiunilor Unite, pentru a redacta Carta Naţiunilor Unite. Delegaţii au deliberat pe baza propunerilor la care lucraseră reprezentanţii Chinei, Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi ai SUA, la Dumbarton Oaks, în august - octombrie 1944. Carta ONU a fost semnată de reprezentanţii celor 50 de state participante la conferinţa deschisă la 25 aprilie 1945, care au calitatea de membri fondatori ai ONU. Polonia, care a nu a fost reprezentată la conferinţă, a semnat mai târziu documentul şi a devenit unul dintre cele 51 de state membre fondatoare. Termenul "drepturile omului" a fost menţionat de şapte ori în Carta fondatoare a ONU, făcând din promovarea şi protecţia drepturilor omului un scop esenţial şi un principiu călăuzitor al organizaţiei. În 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a adus drepturile omului pe tărâmul dreptului internaţional. De atunci, ONU a protejat cu consecvenţă drepturile omului prin instrumente legale şi activităţi la faţa locului. Consiliul pentru drepturile omului, înfiinţat în 2006, a înlocuit Comisia pentru drepturile omului, creată în urmă cu 60 de ani, ca principal organ interguvernamental independent al ONU, responsabil pentru drepturile omului. Ce instrumente juridice ajută ONU să protejeze drepturile omului? Declaraţia universală a drepturilor omului (1948) a fost primul document legal de protejare a drepturilor universale ale omului. Împreună…
Read More