Media

Disidentul rus Alexei Navalnîi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi militanta suedeză pentru schimbările climatice Greta Thunberg se numără printre cei nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace din acest an, toţi susţinuţi de parlamentari norvegieni care au experienţă în alegerea câştigătorului. Greta Thunberg, adolescenta suedeză care militează pentru climă şi care a devenit cunoscută pe plan internaţional după ce a demarat o grevă şcolară în faţa parlamentului suedez în august 2018, a împlinit 18 ani chiar zilele trecute. Thunberg a fost numită drept unul dintre "cei mai importanţi purtători de cuvânt în lupta împotriva crizei climatice", grupul de sprijin pe care l-a co-fondat, Fridays for Future, primind şi el aprobarea. Din 2018, Thunberg a primit două nominalizări consecutive la Premiul Nobel pentru Pace, a fost recompensată cu alte premii şi distincţii şi a luat cuvântul în faţa liderilor mondiali la diferite conferinţe şi summit-uri. Comitetul Nobel norvegian, care decide cine câştigă premiul, nu comentează cu privire la nominalizări, păstrând secrete timp de 50 de ani numele celor care nominalizează şi pe ale nominalizaţilor care nu au primit premiul. Dar cei care propun candidaţii pot alege să-şi dezvăluie nominalizările. Potrivit unui sondaj Reuters realizat în rândul parlamentarilor norvegieni, printre candidaţi se numără Thunberg, Navalnîi, OMS şi programul său COVAX pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile COVID-19 pentru ţările sărace. Navalnîi, propus de academicieni ruşi, a fost nominalizat pentru "eforturile sale pentru o democratizare paşnică a Rusiei" de către fostul ministru norvegian Ola Elvestuen. Lupta împotriva COVID-19 este în prim-plan, incluzând o…

Pe parcursul a doi ani, echipa proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a derulat în parteneriat cu filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Comunei Măciuca, a parcurs mare parte din țară și s-a întâlnit cu sute de cetățeni în efortul a de promova metodele alternative de soluționare a litigiilor. Instanțele de judecată din România sunt asaltate cu litigii, ceea ce îngreunează procesul civil. Până la obținerea unei sentințe finale, un justițiabil poate aștepta câțiva ani și poate cheltui sume substanțiale. Alternativa constă în mediere, care este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, dar și o soluție pentru degrevarea instanțelor. Despre variantele mai rapide și mai puțin costisitoare pe care le au la dispoziție cetățenii care au nevoie de justiție au vorbit specialiștii din proiect în cadrul evenimentelor organizate prin proiect. Aceștia au avut întâlniri în comunitate și focus-grupuri, zonele vizate fiind Centru, Vest, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia. “La fiecare întâlnire, i-am încurajat pe toți participanții să pună întrebări și să expună păreri ca să mă asigur că au înțeles informațiile pe care le-am transmis. Ca o concluzie, aș putea sublinia că informațiile primite au fost bine asimilate, chiar și de participanții al căror nivel de studii nu a fost foarte ridicat, pentru că prezentările au fost corelate și în funcție de gradul acestora de pricepere”, a precizat Ciprian Sarca, expert implementare în proiect. Munca în proiect a presupus o relație directă atât cu cetățenii, cât și…

Ce este medierea? Dar arbitrajul? Când se apelează la cele două metode alternative de soluționare a litigiilor? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns experții proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani în parteneriat cu Filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Măciuca. Echipa proiectului a străbătut localitățile țării din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare, cunoștințe și implicare din partea cetățenilor, astfel încât accesul la procedurile judiciare prin servicii de mediere și consiliere să fie mai facil, iar arbitrajul să devină o procedură acceptată în rândul agenților economici. Medierea este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, evitând procesul în instanță și pierderi de resurse umane și materiale, iar arbitrajul, o cale elegantă de soluționare a diferendelor între persoane juridice. Pe durata derulării proiectului, s-au desfășurat câte 120 de evenimente pentru campaniile de informare, educație juridică cu privire la noile coduri, drepturile cetățenilor, promovarea informațiilor privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv campaniile de informare, educație juridică cu privire la promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor. La evenimente au participat peste 1500 de cetățeni, îndeosebi proveniți din grupuri vulnerabile (femei, copii, comunități marginalizate), mai expuși abuzurilor. De asemenea, printre rezultatele notabile ar mai fi de menționat sprijinul acordat de echipa de proiect unui număr de 240 de persoane, care au beneficiat de consiliere…

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este "The Shadow Pandemic" ("Pandemia din umbră") care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat - în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi ("International Day of People with Disability") este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. În România, trăiesc peste 853.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 75.300 sunt copii, iar mulți dintre acestea au depășit cu dificultate perioada pandemiei COVID-19 pentru că accesul lor la viața comunității, și așa limitat, a fost restricționat. Președintele Klaus Iohannis a precizat că situația persoanelor cu dizabilități nu se poate schimba peste noapte și nu fără suportul tuturor cetățenilor. “Putem milita cu toţii ca drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie apărate şi promovate mai bine, iar autorităţile au responsabilitatea să le asigure acestora accesul nemijlocit la sistemul social, la cel sanitar şi educaţional. Eforturile pentru a limita fenomenul de segregare şcolară trebuie intensificate, pentru că reprezintă o formă gravă de discriminare. De aceea, salut şi susţin iniţiativele care urmăresc crearea cadrului legal şi a instrumentelor care sprijină şcolile în eforturile integrării copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ de masă. (…) O societate devine mai puternică atunci când fiecărui membru al său îi este protejată libertatea şi îi sunt apărate drepturile. Egalitatea, incluziunea, toleranţa, solidaritatea, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt pilonii oricărei societăţi democratice, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale, de programe specifice de inserţie socială, să fie sprijinite şi să se bucure de servicii adaptate nevoilor lor. Segregarea şi discriminarea sunt incompatibile cu valorile democratice”,…