Skip to main content
All Posts By

assoc

In Media

Istoria drepturilor omului – Cum ne-am dobândit libertățile

Cilindrul lui Cir (539 Î.Hr.) În 539 Î.Hr., Cir cel Mare, primul rege al Persiei (Iranul zilelor noastre), a cucerit orașul antic Babilon (aflat astăzi în Irak). Textul lui Cir, scris pe un cilindru care s-a păstrat până în zilele noastre, este extrem de important pentru umanitate, fiind recunoscut drept prima cartă a drepturilor omului din lume. Printre altele, Cir a eliberat sclavii, a declarat că toți oamenii au dreptul să își aleagă propria religie și a instaurat egalitatea rasială. Magna Carta (1215) În 1215, după ce Regele Ioan al Angliei a încălcat o serie de legi și cutume străvechi după care era guvernată Anglia, unii dintre supușii săi l-au forțat să semneze Magna Carta, un document prin care era obligat să respecte anumite drepturi. Printre ele se număra dreptul bisericii de a fi liberă de influența statului, drepturile tuturor cetățenilor liberi de a deține și de a moșteni proprietăți, precum și de a fi protejați de taxe excesive. Documentul instituia dreptul văduvelor de a nu se recăsători și stabilea principiile procesului echitabil și egalității în fața legii. De asemenea, Magna Carta conținea dispoziții prin care se interzicea mita și comportamentul necorespunzător al funcționarilor. Petiția Dreptului (1628) Petiția Dreptului a fost întocmită în 1628 de către Parlamentul Englez și trimisă Regelui Carol I ca o declarație a libertăților civile. Parlamentul refuzase să finanțeze politica externă nepopulară a Regelui, ceea ce determinase guvernul Regelui să solicite împrumuturi forțate și să cazeze soldați în casele cetățenilor pentru a face economii. Arestările și…
Read More
In Media

Activista Malala Yousafzai, cea mai tânără câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace

În 2014, tânăra pakistaneză Malala Yousafzai şi indianul Kailash Satyarthi au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, ''pentru lupta lor împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie''. Malala Yousafzai, care pe atunci avea 17 ani, a devenit astfel cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Celor doi activiști li s-a acordat importanta distincție internațională pentru lupta împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru respectarea dreptului copiilor la educaţie. "Acest premiu nu este doar pentru mine. Este pentru acei copii uitaţi care vor educaţie. Este pentru acei copii speriaţi care vor pace. Este pentru acei copii fără glas care vor schimbare", a declarat Malala la primirea premiului Nobel. În discursul său, tânăra a arătat că o mare parte a populaţiei, în special în ţările sărace, este compusă din copii şi tineri care necesită apărare. “Pentru a avea o lume paşnică, este crucial ca drepturile copiilor şi tinerilor să fie respectate. Nedreptăţile faţă de copii contribuie la răspândirea conflictelor în generaţiile viitoare”, s-a explicat pe site-ul Fundaíei Nobel ]n justificarea acordării premiului tinerei din Pakistan. Malala, la doar 11 ani, lupta pentru dreptul la educaţie pentru fete şi a continuat această luptă şi după atacul căruia i-a fost victimă în 2012, devenind un activist principal în apărarea drepturilor fetelor. Tânăra a fost împuşcată în cap în 2012 de către talibani, doar pentru că se lupta pentru a avea acces la educaţie. A fost salvată în urma intervenţiilor realizate în Marea Britanie şi…
Read More
In Media

Evenimente in cadrul „Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare”

In luna noiembrie 2019, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor", a organizat evenimente in cadrul "Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare": in data de 25.11.2019 - in localitatea Calimanesti, judetul Valceain data de 26.11.2019 - in localitatea Sadu, judetul Sibiuin data de 27.11.2019 - in localitatea Budesti, judetul Valceain data de 28.11.2019 - in localitatea Orlat, judetul Sibiu In cadrul acestor evenimente s-au dezbatut urmatoarele teme: Asistenta sociala a persoanelor varstnice S-au prezentat drepturile persoanelor varstnice prevazute in Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. S-au tratat: serviciile si prestatiile pentru persoanele varstnice:finanțarea asistenței sociale pentru persoanele vârstniceprocedura de stabilire, suspendare și încetare a drepturilor de asistență socială pentru persoanele vârstnice 2. Cetatenii in UE Au fost expuse drepturile cetatenilor UE, prevazute in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. S-au purtat discutii referitoare la drepturile cetatenilor europeni: dreptul de petitionare;dreptul de a depune o plangere pentru o administrare defectuoasa in activitatea institutiilor, organismelor, oficiilor sau agentiilor;initiativa cetateneasca europeana;documente necesare in calatoriile din Europa. Tari care fac parte din spatiul Schengen si tari care nu fac parte.situatii in care se poate refuza intrarea intr-o tara din UE;documente de calatorie pentru minori;dreptul de a lucra in tarile UE;sederea in strainatate pe o durata mai mica de 3 luni;sederea in strainatate pe o durata mai mare de 3 luni;dreptul de sedere permanenta;drepturile de securitate…
Read More
In Media

Soluționarea alternativă a litigiilor, metoda facilă de acces la justiție

Accesul la justiție permite persoanelor fizice să se protejeze împotriva încălcării drepturilor, să remedieze faptele ilicite, să atragă răspunderea puterii executive și să se apere în cadrul procedurii penale. Acesta este un element important al statului de drept și include dreptul civil, penal și administrativ. Accesul la justiție este atât un proces, cât și un obiectiv și este esențial pentru persoanele care urmăresc să beneficieze de alte drepturi procesuale și de drept material. Accesul la mecanismele justiției poate include organisme extrajudiciare, precum instituțiile naționale privind drepturile omului, organismele de promovare a egalității, autorități de protecție a datelor sau instituțiile Avocatului Poporului. Soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) se referă la procedurile de soluționare a litigiilor – cum ar fi medierea și arbitrajul – care oferă soluții la litigii în afara instanței. Procedurile SAL pot îmbunătăți eficiența justiției prin reducerea volumului de activitate al instanței și prin oferirea unor posibilități de a rezolva litigiile într-un mod mai puțin costisitor pentru persoanele fizice. În plus față de costurile mai reduse, acestea pot aduce beneficii persoanelor, prin reducerea duratei și a stresului din cadrul procedurilor. Istoricul și utilizarea SAL în Europa pot varia. În conformitate cu legislația UE, medierea a fost descrisă ca un proces structurat, în care părțile într-un litigiu încearcă, din proprie inițiativă, să ajungă la un acord privind soluționarea litigiului cu asistența unui mediator. UE a adoptat o serie de instrumente pentru a încuraja SAL. De exemplu, Directiva UE privind medierea susține utilizarea medierii privind litigiile transfrontaliere în materie civilă și…
Read More
In Media

Românii au reclamat frecvent Avocatului Poporului restricționarea accesului liber la justiție

Aproape 11.000 de petiţii, dintre care peste 2.200 privind accesul liber la justiţie, au fost depuse de români la instituția Avocatului Poporului, după cum a rezultat din raportul de activitate pentru anul trecut. Petițiile au vizat următoarele drepturi: 2.202 - accesul liber la justiţie 1.375 - dreptul de petiţionare 1.054 - dreptul de proprietate privată 1.021 - protecţia copiilor şi tinerilor 964 - dreptul la informaţie 739 - dreptul la un nivel de trai decent 637 - dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică 351 - dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii 194 - protecţia persoanelor cu handicap 159 - dreptul la ocrotirea sănătăţii 151 - egalitatea în drepturi 149 - dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică 117 - dreptul la mediu sănătos 67 - libertatea conştiinţei 57 - dreptul la vot 51 - dreptul la viaţă intimă, familială şi private De asemenea, au mai fost depuse petiții în care s-au sesizat încălcări ale libertății de exprimare, la învăţătură, aşezarea justă a sarcinilor fiscale, dreptul la un proces echitabil etc. Un număr de 7.087 de petiţii au fost adresate de bărbaţi, 3.715 de femei şi 177 de persoane juridice. În 2019, AP a avut 1.749 de sesizări din oficiu, a formulat 164 de recomandări, a acordat 7.738 de audienţe, a realizat 429 de anchete, a întocmit trei rapoarte speciale.
Read More
In Media

10 decembrie – Ziua internaţională a drepturilor omului

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în fiecare an la 10 decembrie, data la care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - un document de referinţă care proclamă drepturile inalienabile de care beneficiază toţi oamenii, în mod firesc, indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, naţionalitate sau origine, proprietate sau alt statut. Disponibil în peste 500 de limbi, documentul este cel mai tradus din întreaga lume. Pe fondul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru Drepturilor Copilului, la 20 noiembrie 1989, planul ONU include valorificarea energiei acumulate şi punerea în lumină a rolului de lideri al tinerilor în mişcările colective, ca o sursă de inspiraţie pentru un viitor mai bun. Odată cu apelul universal la implicare "Apără drepturile omului", alegerea temei din 2019 are ca scop celebrarea potenţialului tinerilor ca agenţi de schimbare, amplificarea vocilor lor şi angajarea unei largi audienţe în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Campania, coordonată de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, este proiectată să încurajeze şi să expună modul în care tinerii din întreaga lume apără drepturile şi se poziţionează împotriva rasismului, discursului instigator la ură, hărţuirii, discriminării şi schimbărilor climatice, între altele. Drepturile omului se află în centrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), având în vedere că în absenţa demnităţii umane nu putem promova dezvoltarea durabilă, mai evidenţiază site-ul ONU.
Read More
In Media

O femeie, primul preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948, a stabilit, pentru prima dată, drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor. Pentru adoptarea actului normativ s-au parcurs mai mult etape, un rol important în acestea avându-l Eleanor Roosevelt. Eleanor Roosevelt sa născut în 1884 la New York și a devenit Prima Doamnă a SUA ca soție a lui Franklin D. Roosevelt. Ea a fost un diplomat de succes și a fost primul președinte al Comisiei Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, unde a supervizat elaborarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării drepturilor omului la nivel internațional. Eleanor a rămas orfană în copilărie, dar a răzbit în viață în ciuda dificultăilor. După ce a urmat studiile la Londra, într-un internat, a revenit în Statele Unite și a lucrat ca profesor. S-a căsătorit cu Franklin Delano Roosevelt în 1905, cuplul având șase copii. Căsnicia nu a fost una dintre cele mai fericite, dar Eleanor i-a fost devotată soțului și l-a îngrijit după ce acesta a rămas paralizat în urma unei poliomielite. Eleanor a fost recunoscută pentru realizările sale în afara carierei politice a soțului său. A ținut prelegeri, cele mai multe cu tema drepturilor civile și apărării femeilor. După moartea soțului său în 1945, Eleanor a fost numit în calitate de delegat al SUA la Națiunile Unite de către Harry S. Truman. Pe data de 16 februarie 1946, în fața incredibilelor încălcări ale drepturilor omului, victimele celui de-al doilea război mondial, Organizația Națiunilor Unite a…
Read More
In Media

Protejarea drepturilor omului, temă prioritară pentru cetățenii UE

Drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen sunt în topul listei valorilor fundamentale europene. Peste jumătate dintre cetățenii UE consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu şi 59% dintre europeni sunt în favoarea apartenenţei ţării lor la Uniunea Europeană. Sondajul Eurobarometru publicat de Parlamentul European a arărat că europenii acordă o importanță crescută drepturilor cetățenești. Întrebaţi care cred că ar trebui să fie temele politice pe agenda prioritară a Parlamentului European, 48% dintre cetăţenii care au răspuns sondajului au arătat că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează UE, urmată de libertatea de exprimare (38%), egalitatea de gen (38%) şi solidaritatea între statele membre ale UE (33%). Deşi poziţionarea priorităţilor indică o variaţie semnificativă între statele membre, pentru prima dată schimbările climatice ocupă primul loc între priorităţile cetăţenilor. O proporţie de 32% dintre cetăţenii participanţi la sondaj menţionează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă prioritate de care ar trebui să se ocupe Parlamentul. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (31%), combaterea terorismului (24%) precum şi lupta împotriva şomajului (24%) sunt următoarele priorităţi ale cetăţenilor. Sprijinul pentru apartenenţa la UE rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an la rând şi mai mulţi europeni îşi doresc un Parlament European mai puternic, conform sondajului. Susţinerea cetăţenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an consecutiv, conform Eurobarometrului realizat de Parlamentul European în octombrie 2019. O proporţie de 55% dintre români consideră că apartenenţa ţării…
Read More
In Media

Evenimente in cadrul „Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare”

In luna februarie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor", a organizat evenimente in cadrul "Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare": in data de 10.02.2020 - in localitatea Axente, judetul Sibiu in data de 11.02.2020 - in localitatea Copsa Mica, judetul Sibiu in data de 11.02.2020 - in localitatea Băile Govora, judetul Valcea in data de 13.02.2020 - in localitatea Băile Olăneşti, judetul Valcea in data de 25.02.2020 - in localitatea Șeica Mică, judetul Sibiu in data de 26.02.2020 - in localitatea Șeica Mare, judetul Sibiu In cadrul acestor evenimente s-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE  S-au expus drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Au fost purtat discutii legate de drepturile cetatenilor europeni: dreptul de petitionare; dreptul de a depune o plangere pentru o administrare defectuoasa in activitatea institutiilor, organismelor, oficiilor sau agentiilor; initiativa cetateneasca europeana; documente necesare in calatoriile din Europa. Tari care fac parte din spatiul Schengen si tari care nu fac parte. S-au adus in discutie scopurile si beneficiile spatiului Schengen, garantarea securității în spațiul Schengen si Sistemul de Informații Schengen; situatii in care se poate refuza intrarea intr-o tara din UE; documente de calatorie pentru minori; dreptul de a lucra in tarile UE; sederea in strainatate pe o durata mai mica de 3 luni; sederea in strainatate pe o durata mai mare de 3 luni; dreptul de sedere permanenta; drepturile de securitate sociala; stagiile de…
Read More
In Media

Evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: „Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor”

In luna martie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU a organizat urmatoarele evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor": in data de 10.03.2020 - in localitatea Cotmeana, judetul Arges in data de 11.03.2020 - in localitatea Vurpar, judetul Sibiu in data de 12.03.2020 - in localitatea Cuca, judetul Arges S-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE  Teme abordate: - drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - scopurile si beneficiile spatiului Schengen - atributile ambasadei si consulatului unei tari din UE. - distinctia dintre Consiliul UE - Consiliul European - Consiliul Europei. Impreuna cu participantii, moderatorul a accesat informativ site-ul Ministerului Afacerilor Externe si site-ul Centrului SOLVIT România, ce funcţionează în cadrul Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia Armonizare Legislativă, aflată în coordonarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE. Drepturile cetateanului roman Teme abordate: - importanta si structura Constitutia Romaniei - drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetateanului roman, prevazute in Constitutia Romaniei - principiile generale ale drepturilor cetateanului roman, accentuandu-se diferenta dintre drepturile constitutionale si drepturile universale. -drepturile cetateanului in mediul online si offline, s-au adus in discutie Regulamentul General de Protectie a Datelor si atributiile Consiliului Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului. - cele trei libertati cetatenesti: libertatea de exprimare, libertatea de constiinta si liberul acces la informatie, s-a accentuat relatia dintre acestea. In acest sens, au fost expuse exemple reprezentative. - diferenta dintre o petitie si o solicitare -…
Read More