In luna februarie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor", a organizat evenimente in cadrul "Campaniei de informare, educatie juridica si constientizare": in data de 10.02.2020 - in localitatea Axente, judetul Sibiu in data de 11.02.2020 - in localitatea Copsa Mica, judetul Sibiu in data de 11.02.2020 - in localitatea Băile Govora, judetul Valcea in data de 13.02.2020 - in localitatea Băile Olăneşti, judetul Valcea in data de 25.02.2020 - in localitatea Șeica Mică, judetul Sibiu in data de 26.02.2020 - in localitatea Șeica Mare, judetul Sibiu In cadrul acestor evenimente s-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE S-au expus drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Au fost purtat discutii legate de drepturile cetatenilor europeni: dreptul de petitionare; dreptul de a depune o plangere pentru o administrare defectuoasa in activitatea institutiilor, organismelor, oficiilor sau agentiilor; initiativa cetateneasca europeana; documente necesare in calatoriile din Europa. Tari care fac parte din spatiul Schengen si tari care nu fac parte. S-au adus in discutie scopurile si beneficiile spatiului Schengen, garantarea securității în spațiul Schengen si Sistemul de Informații Schengen; situatii in care se poate refuza intrarea intr-o tara din UE; documente de calatorie pentru minori; dreptul de a lucra in tarile UE; sederea in strainatate pe o durata mai mica de 3 luni; sederea in strainatate pe o durata mai mare de 3 luni; dreptul de sedere permanenta; drepturile de securitate sociala; stagiile de…
Read More
In luna martie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU a organizat urmatoarele evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor": in data de 10.03.2020 - in localitatea Cotmeana, judetul Arges in data de 11.03.2020 - in localitatea Vurpar, judetul Sibiu in data de 12.03.2020 - in localitatea Cuca, judetul Arges S-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE Teme abordate: - drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - scopurile si beneficiile spatiului Schengen - atributile ambasadei si consulatului unei tari din UE. - distinctia dintre Consiliul UE - Consiliul European - Consiliul Europei. Impreuna cu participantii, moderatorul a accesat informativ site-ul Ministerului Afacerilor Externe si site-ul Centrului SOLVIT România, ce funcţionează în cadrul Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia Armonizare Legislativă, aflată în coordonarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE. Drepturile cetateanului roman Teme abordate: - importanta si structura Constitutia Romaniei - drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetateanului roman, prevazute in Constitutia Romaniei - principiile generale ale drepturilor cetateanului roman, accentuandu-se diferenta dintre drepturile constitutionale si drepturile universale. -drepturile cetateanului in mediul online si offline, s-au adus in discutie Regulamentul General de Protectie a Datelor si atributiile Consiliului Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului. - cele trei libertati cetatenesti: libertatea de exprimare, libertatea de constiinta si liberul acces la informatie, s-a accentuat relatia dintre acestea. In acest sens, au fost expuse exemple reprezentative. - diferenta dintre o petitie si o solicitare -…
Read More
Chiar dacă situația nu mai e la fel de gravă în ce privește pandemia, vigilența este necesară, iar regulile de conduită trebuie respectate pentru evitarea îmbolnăvirilor. Coronavirusurile, precum cel nou descoperit (SARS-CoV-2), care cauzează COVID-19, produc infecții respiratorii cu grade de severitate de la mediu la sever, putând duce inclusiv la deces. Până la încheierea pandemiei de coronavirus COVID-19, anumite categorii de persoane vulnerabile au dreptul lunar la un set gratuit de 30 de măşti de protecţie. Facilitatea este prevăzută într-un act normativ intrat în vigoare zilele trecute, după ce președintele Klaus Iohannis l-a promulgat. Măștile de protecție se acordă pentru: ⭕️ persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; ⭕️ persoanele din familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei; ⭕️ pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 1.000 lei inclusiv, reprezentând nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009; ⭕️ persoanele încadrate în grad de handicap care realizează venituri exclusiv din prestaţiile sociale prevăzute de art. 42 şi 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Autorităţile publice locale au obligaţia să întocmească liste nominale cu persoanele beneficiare şi să le transmită Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare…
Read More
În 2014, tânăra pakistaneză Malala Yousafzai şi indianul Kailash Satyarthi au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, ''pentru lupta lor împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie''. Malala Yousafzai, care pe atunci avea 17 ani, a devenit astfel cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Celor doi activiști li s-a acordat importanta distincție internațională pentru lupta împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru respectarea dreptului copiilor la educaţie. "Acest premiu nu este doar pentru mine. Este pentru acei copii uitaţi care vor educaţie. Este pentru acei copii speriaţi care vor pace. Este pentru acei copii fără glas care vor schimbare", a declarat Malala la primirea premiului Nobel. În discursul său, tânăra a arătat că o mare parte a populaţiei, în special în ţările sărace, este compusă din copii şi tineri care necesită apărare. “Pentru a avea o lume paşnică, este crucial ca drepturile copiilor şi tinerilor să fie respectate. Nedreptăţile faţă de copii contribuie la răspândirea conflictelor în generaţiile viitoare”, s-a explicat pe site-ul Fundaíei Nobel ]n justificarea acordării premiului tinerei din Pakistan. Malala, la doar 11 ani, lupta pentru dreptul la educaţie pentru fete şi a continuat această luptă şi după atacul căruia i-a fost victimă în 2012, devenind un activist principal în apărarea drepturilor fetelor. Tânăra a fost împuşcată în cap în 2012 de către talibani, doar pentru că se lupta pentru a avea acces la educaţie. A fost salvată în urma intervenţiilor realizate în Marea Britanie şi…
Read More
Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost semnată la San Francisco, la 26 iunie 1945, la încheierea Conferinţei Naţiunilor Unite destinată ''Organizaţiei Internaţionale'' şi a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Reprezentanţi din 50 de ţări s-au întâlnit la San Francisco, la Conferinţa Naţiunilor Unite, pentru a redacta Carta Naţiunilor Unite. Delegaţii au deliberat pe baza propunerilor la care lucraseră reprezentanţii Chinei, Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi ai SUA, la Dumbarton Oaks, în august - octombrie 1944. Carta ONU a fost semnată de reprezentanţii celor 50 de state participante la conferinţa deschisă la 25 aprilie 1945, care au calitatea de membri fondatori ai ONU. Polonia, care a nu a fost reprezentată la conferinţă, a semnat mai târziu documentul şi a devenit unul dintre cele 51 de state membre fondatoare. Termenul "drepturile omului" a fost menţionat de şapte ori în Carta fondatoare a ONU, făcând din promovarea şi protecţia drepturilor omului un scop esenţial şi un principiu călăuzitor al organizaţiei. În 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a adus drepturile omului pe tărâmul dreptului internaţional. De atunci, ONU a protejat cu consecvenţă drepturile omului prin instrumente legale şi activităţi la faţa locului. Consiliul pentru drepturile omului, înfiinţat în 2006, a înlocuit Comisia pentru drepturile omului, creată în urmă cu 60 de ani, ca principal organ interguvernamental independent al ONU, responsabil pentru drepturile omului. Ce instrumente juridice ajută ONU să protejeze drepturile omului? Declaraţia universală a drepturilor omului (1948) a fost primul document legal de protejare a drepturilor universale ale omului. Împreună…
Read More
Disidentul rus Alexei Navalnîi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi militanta suedeză pentru schimbările climatice Greta Thunberg se numără printre cei nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace din acest an, toţi susţinuţi de parlamentari norvegieni care au experienţă în alegerea câştigătorului. Greta Thunberg, adolescenta suedeză care militează pentru climă şi care a devenit cunoscută pe plan internaţional după ce a demarat o grevă şcolară în faţa parlamentului suedez în august 2018, a împlinit 18 ani chiar zilele trecute. Thunberg a fost numită drept unul dintre "cei mai importanţi purtători de cuvânt în lupta împotriva crizei climatice", grupul de sprijin pe care l-a co-fondat, Fridays for Future, primind şi el aprobarea. Din 2018, Thunberg a primit două nominalizări consecutive la Premiul Nobel pentru Pace, a fost recompensată cu alte premii şi distincţii şi a luat cuvântul în faţa liderilor mondiali la diferite conferinţe şi summit-uri. Comitetul Nobel norvegian, care decide cine câştigă premiul, nu comentează cu privire la nominalizări, păstrând secrete timp de 50 de ani numele celor care nominalizează şi pe ale nominalizaţilor care nu au primit premiul. Dar cei care propun candidaţii pot alege să-şi dezvăluie nominalizările. Potrivit unui sondaj Reuters realizat în rândul parlamentarilor norvegieni, printre candidaţi se numără Thunberg, Navalnîi, OMS şi programul său COVAX pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile COVID-19 pentru ţările sărace. Navalnîi, propus de academicieni ruşi, a fost nominalizat pentru "eforturile sale pentru o democratizare paşnică a Rusiei" de către fostul ministru norvegian Ola Elvestuen. Lupta împotriva COVID-19 este în prim-plan, incluzând o…
Read More
Pe parcursul a doi ani, echipa proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a derulat în parteneriat cu filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Comunei Măciuca, a parcurs mare parte din țară și s-a întâlnit cu sute de cetățeni în efortul a de promova metodele alternative de soluționare a litigiilor. Instanțele de judecată din România sunt asaltate cu litigii, ceea ce îngreunează procesul civil. Până la obținerea unei sentințe finale, un justițiabil poate aștepta câțiva ani și poate cheltui sume substanțiale. Alternativa constă în mediere, care este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, dar și o soluție pentru degrevarea instanțelor. Despre variantele mai rapide și mai puțin costisitoare pe care le au la dispoziție cetățenii care au nevoie de justiție au vorbit specialiștii din proiect în cadrul evenimentelor organizate prin proiect. Aceștia au avut întâlniri în comunitate și focus-grupuri, zonele vizate fiind Centru, Vest, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia. “La fiecare întâlnire, i-am încurajat pe toți participanții să pună întrebări și să expună păreri ca să mă asigur că au înțeles informațiile pe care le-am transmis. Ca o concluzie, aș putea sublinia că informațiile primite au fost bine asimilate, chiar și de participanții al căror nivel de studii nu a fost foarte ridicat, pentru că prezentările au fost corelate și în funcție de gradul acestora de pricepere”, a precizat Ciprian Sarca, expert implementare în proiect. Munca în proiect a presupus o relație directă atât cu cetățenii, cât și…
Read More
Ce este medierea? Dar arbitrajul? Când se apelează la cele două metode alternative de soluționare a litigiilor? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns experții proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani în parteneriat cu Filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Măciuca. Echipa proiectului a străbătut localitățile țării din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare, cunoștințe și implicare din partea cetățenilor, astfel încât accesul la procedurile judiciare prin servicii de mediere și consiliere să fie mai facil, iar arbitrajul să devină o procedură acceptată în rândul agenților economici. Medierea este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, evitând procesul în instanță și pierderi de resurse umane și materiale, iar arbitrajul, o cale elegantă de soluționare a diferendelor între persoane juridice. Pe durata derulării proiectului, s-au desfășurat câte 120 de evenimente pentru campaniile de informare, educație juridică cu privire la noile coduri, drepturile cetățenilor, promovarea informațiilor privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv campaniile de informare, educație juridică cu privire la promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor. La evenimente au participat peste 1500 de cetățeni, îndeosebi proveniți din grupuri vulnerabile (femei, copii, comunități marginalizate), mai expuși abuzurilor. De asemenea, printre rezultatele notabile ar mai fi de menționat sprijinul acordat de echipa de proiect unui număr de 240 de persoane, care au beneficiat de consiliere…
Read More
Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este "The Shadow Pandemic" ("Pandemia din umbră") care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat - în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…
Read More
