Media

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în fiecare an la 10 decembrie, data la care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - un document de referinţă care proclamă drepturile inalienabile de care beneficiază toţi oamenii, în mod firesc, indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, naţionalitate sau origine, proprietate sau alt statut. Disponibil în peste 500 de limbi, documentul este cel mai tradus din întreaga lume. Pe fondul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru Drepturilor Copilului, la 20 noiembrie 1989, planul ONU include valorificarea energiei acumulate şi punerea în lumină a rolului de lideri al tinerilor în mişcările colective, ca o sursă de inspiraţie pentru un viitor mai bun. Odată cu apelul universal la implicare "Apără drepturile omului", alegerea temei din 2019 are ca scop celebrarea potenţialului tinerilor ca agenţi de schimbare, amplificarea vocilor lor şi angajarea unei largi audienţe în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Campania, coordonată de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, este proiectată să încurajeze şi să expună modul în care tinerii din întreaga lume apără drepturile şi se poziţionează împotriva rasismului, discursului instigator la ură, hărţuirii, discriminării şi schimbărilor climatice, între altele. Drepturile omului se află în centrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), având în vedere că în absenţa demnităţii umane nu putem promova dezvoltarea durabilă, mai evidenţiază site-ul ONU.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948, a stabilit, pentru prima dată, drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor. Pentru adoptarea actului normativ s-au parcurs mai mult etape, un rol important în acestea avându-l Eleanor Roosevelt. Eleanor Roosevelt sa născut în 1884 la New York și a devenit Prima Doamnă a SUA ca soție a lui Franklin D. Roosevelt. Ea a fost un diplomat de succes și a fost primul președinte al Comisiei Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, unde a supervizat elaborarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării drepturilor omului la nivel internațional. Eleanor a rămas orfană în copilărie, dar a răzbit în viață în ciuda dificultăilor. După ce a urmat studiile la Londra, într-un internat, a revenit în Statele Unite și a lucrat ca profesor. S-a căsătorit cu Franklin Delano Roosevelt în 1905, cuplul având șase copii. Căsnicia nu a fost una dintre cele mai fericite, dar Eleanor i-a fost devotată soțului și l-a îngrijit după ce acesta a rămas paralizat în urma unei poliomielite. Eleanor a fost recunoscută pentru realizările sale în afara carierei politice a soțului său. A ținut prelegeri, cele mai multe cu tema drepturilor civile și apărării femeilor. După moartea soțului său în 1945, Eleanor a fost numit în calitate de delegat al SUA la Națiunile Unite de către Harry S. Truman. Pe data de 16 februarie 1946, în fața incredibilelor încălcări ale drepturilor omului, victimele celui de-al doilea război mondial, Organizația Națiunilor Unite a…

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta urmând să fie marcată la 5 iulie. Sărbătoarea a fost instituită în anul 1994, prin hotărâre de guvern. Ziua Justiției se organizează anual, în prima duminică a lunii iulie. Acest eveniment marcheaza rolul și importanța puterii judecatorești, a partenerilor justiției, a tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept și constituie, totodată, un bun prilej pentru consolidarea relațiilor instituționale. De-a lungul timpului, cu prilejul acestei zile, s-au organizat o serie de manifestări, ce au inclus seminarii, conferinţe, dezbateri publice, zilele porţilor deschide la instituţiile de profil, la care participă magistraţi şi reprezentanţi ai profesiilor juridice liberale (avocaţi, notari publici, consilieri juridici, executori judecătoreşti), personalităţi ale vieţii publice şi juridice. Ziua Justiției este un bun prilej prin care reprezentanții statului, precum și ai instituțiilor de resort transmit public mesaje. Implicarea civică se impune cu necesitate ştiind că cetăţeanul a fost, este şi va fi întotdeauna destinatarul şi depozitarul tuturor actelor de justiţie. Societatea civilă crede cu fermitate în statul de drept şi în colaborarea instituţională a autorităţii judecătoreşti potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale. Societatea civilă crede într-o justiţie care se înfăptuieşte în numele legii, o justiţie imparţială şi egală pentru toţi, într-o justiţie conectată cu societatea pe care o respectă și slujește prin misiunea sa nobilă.

Drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen sunt în topul listei valorilor fundamentale europene. Peste jumătate dintre cetățenii UE consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu şi 59% dintre europeni sunt în favoarea apartenenţei ţării lor la Uniunea Europeană. Sondajul Eurobarometru publicat de Parlamentul European a arărat că europenii acordă o importanță crescută drepturilor cetățenești. Întrebaţi care cred că ar trebui să fie temele politice pe agenda prioritară a Parlamentului European, 48% dintre cetăţenii care au răspuns sondajului au arătat că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează UE, urmată de libertatea de exprimare (38%), egalitatea de gen (38%) şi solidaritatea între statele membre ale UE (33%). Deşi poziţionarea priorităţilor indică o variaţie semnificativă între statele membre, pentru prima dată schimbările climatice ocupă primul loc între priorităţile cetăţenilor. O proporţie de 32% dintre cetăţenii participanţi la sondaj menţionează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă prioritate de care ar trebui să se ocupe Parlamentul. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (31%), combaterea terorismului (24%) precum şi lupta împotriva şomajului (24%) sunt următoarele priorităţi ale cetăţenilor. Sprijinul pentru apartenenţa la UE rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an la rând şi mai mulţi europeni îşi doresc un Parlament European mai puternic, conform sondajului. Susţinerea cetăţenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an consecutiv, conform Eurobarometrului realizat de Parlamentul European în octombrie 2019. O proporţie de 55% dintre români consideră că apartenenţa ţării…

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este una dintre instituţiile reper de protejare a drepturilor omului la nivel internaţional. Veghează la respectarea de către statele membre ale Consiliului Europei a prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Curtea a fost instituită prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale adoptată de către statele membre ale Consiliului Europei la Roma la 4 noiembrie 1950 şi a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Încă de la crearea sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi instituţia predecesoare, au definitivat examinarea a cel puţin 700.000 de speţe. În documente de arhivă, această activitate poate fi reprezentată prin de 35 de ori înălţimea Catedralei Strasbourg, sau prin 5.090 metri liniari şi 232 de tone de hârtie. Biroul Central al CEDO este celula principală de lucru a instituţiei, centralizând zilnic circa 1.500 de scrisori şi mesaje. Piatra de temelie a sediului Palatului Drepturilor Omului a fost aşezată simbolic, în cadrul unei ceremonii organizate la 4 mai 1992, de preşedintele francez Francois Mitterand, la care au participat şi alte personalităţi internaţionale şi locale. Regina Elisabeta a II-a a vizitat, la 12 mai 1992, locul unde urma să fie construită clădirea şi a plantat un copac în grădina viitorului Palat al Drepturilor Omului. Lucrările la sediul CEDO au fost definitivate în 1995, iar la 29 iunie a avut loc ceremonia de inaugurare la care au luat parte preşedintele ceh Vaclav Havel, ministrul francez al justiţiei Jacques Toubon, primarul oraşului Strasbourg Catherine Trautmann şi alte personalităţi internaţionale. Palatul…

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este "The Shadow Pandemic" ("Pandemia din umbră") care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat - în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi ("International Day of People with Disability") este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. În România, trăiesc peste 853.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 75.300 sunt copii, iar mulți dintre acestea au depășit cu dificultate perioada pandemiei COVID-19 pentru că accesul lor la viața comunității, și așa limitat, a fost restricționat. Președintele Klaus Iohannis a precizat că situația persoanelor cu dizabilități nu se poate schimba peste noapte și nu fără suportul tuturor cetățenilor. “Putem milita cu toţii ca drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie apărate şi promovate mai bine, iar autorităţile au responsabilitatea să le asigure acestora accesul nemijlocit la sistemul social, la cel sanitar şi educaţional. Eforturile pentru a limita fenomenul de segregare şcolară trebuie intensificate, pentru că reprezintă o formă gravă de discriminare. De aceea, salut şi susţin iniţiativele care urmăresc crearea cadrului legal şi a instrumentelor care sprijină şcolile în eforturile integrării copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ de masă. (…) O societate devine mai puternică atunci când fiecărui membru al său îi este protejată libertatea şi îi sunt apărate drepturile. Egalitatea, incluziunea, toleranţa, solidaritatea, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt pilonii oricărei societăţi democratice, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale, de programe specifice de inserţie socială, să fie sprijinite şi să se bucure de servicii adaptate nevoilor lor. Segregarea şi discriminarea sunt incompatibile cu valorile democratice”,…

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, în 3 decembrie, pentru a-şi alege noua conducere pe anul 2021 - preşedintele şi vicepreşedintele. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac - vicepreşedinte al CSM. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ''pentru'', 3 ''împotrivă'' şi 2 voturi nule. Acesta s-a născut la 3 august 1981 și a urmat Facultatea de Drept "Siminon Bărnuţiu" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu (2000-2004). În perioada 2013-2017 a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar din 2017 este membru al Consiliului Superior al…

Ministerul Justiţiei a dezvoltat o nouă funcţie în aplicaţia ECRIS care permite anonimizarea numelor victimelor traficului de persoane şi de minori. Sistemul se poate folosi şi în alte dosare, indiferent de obiect, atunci când instanţa consideră că se impune anonimizarea numelui uneia dintre părţile unui dosar. Oficialii guvernamentali au explicat că în acest fel, la replicarea pe portalul portal.just.ro, se poate anonimiza numele unei singure părţi din dosarele privind traficul de persoane şi traficul de minori, în speţă numele victimelor infracţiunilor. După anonimizare, numele victimelor vor fi înlocuite cu un text de protejare. 'Funcţia se poate utiliza atât pentru dosarele noi, cât şi pentru cele deja înregistrate, care sunt publicate pe portalul instanţelor. Pentru dosarele care au fost bifate anterior în mod automat ca şi confidenţiale şi nu s-au publicat pe portal, funcţia de anonimizare a numelui uneia dintre părţi se poate utiliza, dar în aceste dosare trebuie mai întâi să se debifeze bifa de dosar confidential. "Cu această ocazie, Ministerul Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să întreprindă demersurile necesare pentru a emite o hotărâre a CSM prin care să se instituie în sarcina instanţelor obligaţia de a îşi organiza activitatea de înregistrare a dosarelor, într-un mod care să permită anonimizarea numelui victimelor de la momentul introducerii pentru prima dată a datelor despre dosar în sistemul informatic ECRIS şi emiterea numărului de dosar, dar şi actualizarea publicării dosarelor în care au fost anonimizate ambele părţi", a informat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Justiției.