Media

În 2014, tânăra pakistaneză Malala Yousafzai şi indianul Kailash Satyarthi au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, ''pentru lupta lor împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie''. Malala Yousafzai, care pe atunci avea 17 ani, a devenit astfel cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Celor doi activiști li s-a acordat importanta distincție internațională pentru lupta împotriva suprimării copiilor şi a tinerilor şi pentru respectarea dreptului copiilor la educaţie. "Acest premiu nu este doar pentru mine. Este pentru acei copii uitaţi care vor educaţie. Este pentru acei copii speriaţi care vor pace. Este pentru acei copii fără glas care vor schimbare", a declarat Malala la primirea premiului Nobel. În discursul său, tânăra a arătat că o mare parte a populaţiei, în special în ţările sărace, este compusă din copii şi tineri care necesită apărare. “Pentru a avea o lume paşnică, este crucial ca drepturile copiilor şi tinerilor să fie respectate. Nedreptăţile faţă de copii contribuie la răspândirea conflictelor în generaţiile viitoare”, s-a explicat pe site-ul Fundaíei Nobel ]n justificarea acordării premiului tinerei din Pakistan. Malala, la doar 11 ani, lupta pentru dreptul la educaţie pentru fete şi a continuat această luptă şi după atacul căruia i-a fost victimă în 2012, devenind un activist principal în apărarea drepturilor fetelor. Tânăra a fost împuşcată în cap în 2012 de către talibani, doar pentru că se lupta pentru a avea acces la educaţie. A fost salvată în urma intervenţiilor realizate în Marea Britanie şi…

Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost semnată la San Francisco, la 26 iunie 1945, la încheierea Conferinţei Naţiunilor Unite destinată ''Organizaţiei Internaţionale'' şi a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Reprezentanţi din 50 de ţări s-au întâlnit la San Francisco, la Conferinţa Naţiunilor Unite, pentru a redacta Carta Naţiunilor Unite. Delegaţii au deliberat pe baza propunerilor la care lucraseră reprezentanţii Chinei, Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi ai SUA, la Dumbarton Oaks, în august - octombrie 1944. Carta ONU a fost semnată de reprezentanţii celor 50 de state participante la conferinţa deschisă la 25 aprilie 1945, care au calitatea de membri fondatori ai ONU. Polonia, care a nu a fost reprezentată la conferinţă, a semnat mai târziu documentul şi a devenit unul dintre cele 51 de state membre fondatoare. Termenul "drepturile omului" a fost menţionat de şapte ori în Carta fondatoare a ONU, făcând din promovarea şi protecţia drepturilor omului un scop esenţial şi un principiu călăuzitor al organizaţiei. În 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a adus drepturile omului pe tărâmul dreptului internaţional. De atunci, ONU a protejat cu consecvenţă drepturile omului prin instrumente legale şi activităţi la faţa locului. Consiliul pentru drepturile omului, înfiinţat în 2006, a înlocuit Comisia pentru drepturile omului, creată în urmă cu 60 de ani, ca principal organ interguvernamental independent al ONU, responsabil pentru drepturile omului. Ce instrumente juridice ajută ONU să protejeze drepturile omului? Declaraţia universală a drepturilor omului (1948) a fost primul document legal de protejare a drepturilor universale ale omului. Împreună…

Cilindrul lui Cir (539 Î.Hr.) În 539 Î.Hr., Cir cel Mare, primul rege al Persiei (Iranul zilelor noastre), a cucerit orașul antic Babilon (aflat astăzi în Irak). Textul lui Cir, scris pe un cilindru care s-a păstrat până în zilele noastre, este extrem de important pentru umanitate, fiind recunoscut drept prima cartă a drepturilor omului din lume. Printre altele, Cir a eliberat sclavii, a declarat că toți oamenii au dreptul să își aleagă propria religie și a instaurat egalitatea rasială. Magna Carta (1215) În 1215, după ce Regele Ioan al Angliei a încălcat o serie de legi și cutume străvechi după care era guvernată Anglia, unii dintre supușii săi l-au forțat să semneze Magna Carta, un document prin care era obligat să respecte anumite drepturi. Printre ele se număra dreptul bisericii de a fi liberă de influența statului, drepturile tuturor cetățenilor liberi de a deține și de a moșteni proprietăți, precum și de a fi protejați de taxe excesive. Documentul instituia dreptul văduvelor de a nu se recăsători și stabilea principiile procesului echitabil și egalității în fața legii. De asemenea, Magna Carta conținea dispoziții prin care se interzicea mita și comportamentul necorespunzător al funcționarilor. Petiția Dreptului (1628) Petiția Dreptului a fost întocmită în 1628 de către Parlamentul Englez și trimisă Regelui Carol I ca o declarație a libertăților civile. Parlamentul refuzase să finanțeze politica externă nepopulară a Regelui, ceea ce determinase guvernul Regelui să solicite împrumuturi forțate și să cazeze soldați în casele cetățenilor pentru a face economii. Arestările și…

Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este marcată, în România, la 8 mai, fiind instituită prin Legea 23/2015 şi având ca scop promovarea egalităţii de şanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. Legislaţia, jurisprudenţa şi modificările aduse tratatelor, de-a lungul timpului, au contribuit la consolidarea acestui principiu şi la implementarea sa în UE, Parlamentul European fiind un apărător fervent al principiului egalităţii dintre bărbaţi şi femei. Data celebrării a fost aleasă în 8 mai pentru că în acea zi a fost adoptată strategia privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, de către Ministerul Muncii de atunci, care a devenit apoi Legea 202 a egalităţii de şanse. Egalitatea între femei şi bărbaţi este promovată de UE prin art. 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivele legate de nediscriminare fiind consacrate şi la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale. Mai mult decât atât, articolul 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede datoria Uniunii de a elimina inegalităţile şi de a promova egalitatea între bărbaţi şi femei în toate activităţile sale. În Declaraţia nr. 19 anexată la Actul final al Conferinţei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, Uniunea şi statele membre s-au angajat să combată toate formele de violenţă domestică şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni şi reprima aceste acte criminale, precum şi pentru ajutorarea şi protejarea victimelor. La 5 martie 2020, Comisia Europeană şi-a prezentat strategia privind egalitatea…

Decretul preşedintelui Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgenţă în România a fost publicat luni, 16 martie, în Monitorul Oficial. Starea de urgenţă a fost stabilită pentru 30 de zile. Conform legilor în vigoare, situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Starea de urgenţă este o măsură excepţională ce poate fi instituită de preşedintele României, prin decret, cu încuviinţarea Parlamentului. Decretul are două anexe: Anexa 1 - ''Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă'' şi Anexa 2 - ''Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală'', iar prin acesta se restrâng mai multe drepturi, dar se impun și anumite restricții. Detalii pe site-ul Președinței României – citește decretul

Începând cu 15 mai, România a intrat în stare de alertă pentru 30 de zile. Textul hotărârii și a anexei care reglementează măsurile impuse pe durata stării de alertă a fost prezentat public de către autoritățile statului, responsabile în acest domeniu. Textul hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care a fost declarată starea de alertă prevede la articolul 1: Începând cu data de 15 mai 2020 se declară starea de alertă la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile Textul integral LEGE nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 Având în vedere faptul că în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar și crearea în același timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situația de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii și prelungirii de către Președintele României a stării de urgență pe teritoriul României, având în atenție experiența statelor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea și limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor inițiale de primă urgență, în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în…

Ce este medierea? Dar arbitrajul? Când se apelează la cele două metode alternative de soluționare a litigiilor? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns experții proiectului “Acces la justiție și la metodele alternative de soluționare a litigiilor”, pe care Asociația ASSOC l-a desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani în parteneriat cu Filiala ASSOC Sud-Centru și Primăria Măciuca. Echipa proiectului a străbătut localitățile țării din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare, cunoștințe și implicare din partea cetățenilor, astfel încât accesul la procedurile judiciare prin servicii de mediere și consiliere să fie mai facil, iar arbitrajul să devină o procedură acceptată în rândul agenților economici. Medierea este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite, evitând procesul în instanță și pierderi de resurse umane și materiale, iar arbitrajul, o cale elegantă de soluționare a diferendelor între persoane juridice. Pe durata derulării proiectului, s-au desfășurat câte 120 de evenimente pentru campaniile de informare, educație juridică cu privire la noile coduri, drepturile cetățenilor, promovarea informațiilor privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv campaniile de informare, educație juridică cu privire la promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor. La evenimente au participat peste 1500 de cetățeni, îndeosebi proveniți din grupuri vulnerabile (femei, copii, comunități marginalizate), mai expuși abuzurilor. De asemenea, printre rezultatele notabile ar mai fi de menționat sprijinul acordat de echipa de proiect unui număr de 240 de persoane, care au beneficiat de consiliere…

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este "The Shadow Pandemic" ("Pandemia din umbră") care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat - în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi ("International Day of People with Disability") este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. În România, trăiesc peste 853.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 75.300 sunt copii, iar mulți dintre acestea au depășit cu dificultate perioada pandemiei COVID-19 pentru că accesul lor la viața comunității, și așa limitat, a fost restricționat. Președintele Klaus Iohannis a precizat că situația persoanelor cu dizabilități nu se poate schimba peste noapte și nu fără suportul tuturor cetățenilor. “Putem milita cu toţii ca drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie apărate şi promovate mai bine, iar autorităţile au responsabilitatea să le asigure acestora accesul nemijlocit la sistemul social, la cel sanitar şi educaţional. Eforturile pentru a limita fenomenul de segregare şcolară trebuie intensificate, pentru că reprezintă o formă gravă de discriminare. De aceea, salut şi susţin iniţiativele care urmăresc crearea cadrului legal şi a instrumentelor care sprijină şcolile în eforturile integrării copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ de masă. (…) O societate devine mai puternică atunci când fiecărui membru al său îi este protejată libertatea şi îi sunt apărate drepturile. Egalitatea, incluziunea, toleranţa, solidaritatea, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt pilonii oricărei societăţi democratice, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale, de programe specifice de inserţie socială, să fie sprijinite şi să se bucure de servicii adaptate nevoilor lor. Segregarea şi discriminarea sunt incompatibile cu valorile democratice”,…

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, în 3 decembrie, pentru a-şi alege noua conducere pe anul 2021 - preşedintele şi vicepreşedintele. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac - vicepreşedinte al CSM. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ''pentru'', 3 ''împotrivă'' şi 2 voturi nule. Acesta s-a născut la 3 august 1981 și a urmat Facultatea de Drept "Siminon Bărnuţiu" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu (2000-2004). În perioada 2013-2017 a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar din 2017 este membru al Consiliului Superior al…