Media

Cilindrul lui Cir (539 Î.Hr.) În 539 Î.Hr., Cir cel Mare, primul rege al Persiei (Iranul zilelor noastre), a cucerit orașul antic Babilon (aflat astăzi în Irak). Textul lui Cir, scris pe un cilindru care s-a păstrat până în zilele noastre, este extrem de important pentru umanitate, fiind recunoscut drept prima cartă a drepturilor omului din lume. Printre altele, Cir a eliberat sclavii, a declarat că toți oamenii au dreptul să își aleagă propria religie și a instaurat egalitatea rasială. Magna Carta (1215) În 1215, după ce Regele Ioan al Angliei a încălcat o serie de legi și cutume străvechi după care era guvernată Anglia, unii dintre supușii săi l-au forțat să semneze Magna Carta, un document prin care era obligat să respecte anumite drepturi. Printre ele se număra dreptul bisericii de a fi liberă de influența statului, drepturile tuturor cetățenilor liberi de a deține și de a moșteni proprietăți, precum și de a fi protejați de taxe excesive. Documentul instituia dreptul văduvelor de a nu se recăsători și stabilea principiile procesului echitabil și egalității în fața legii. De asemenea, Magna Carta conținea dispoziții prin care se interzicea mita și comportamentul necorespunzător al funcționarilor. Petiția Dreptului (1628) Petiția Dreptului a fost întocmită în 1628 de către Parlamentul Englez și trimisă Regelui Carol I ca o declarație a libertăților civile. Parlamentul refuzase să finanțeze politica externă nepopulară a Regelui, ceea ce determinase guvernul Regelui să solicite împrumuturi forțate și să cazeze soldați în casele cetățenilor pentru a face economii. Arestările și…

Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este marcată, în România, la 8 mai, fiind instituită prin Legea 23/2015 şi având ca scop promovarea egalităţii de şanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. Legislaţia, jurisprudenţa şi modificările aduse tratatelor, de-a lungul timpului, au contribuit la consolidarea acestui principiu şi la implementarea sa în UE, Parlamentul European fiind un apărător fervent al principiului egalităţii dintre bărbaţi şi femei. Data celebrării a fost aleasă în 8 mai pentru că în acea zi a fost adoptată strategia privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, de către Ministerul Muncii de atunci, care a devenit apoi Legea 202 a egalităţii de şanse. Egalitatea între femei şi bărbaţi este promovată de UE prin art. 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivele legate de nediscriminare fiind consacrate şi la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale. Mai mult decât atât, articolul 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede datoria Uniunii de a elimina inegalităţile şi de a promova egalitatea între bărbaţi şi femei în toate activităţile sale. În Declaraţia nr. 19 anexată la Actul final al Conferinţei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, Uniunea şi statele membre s-au angajat să combată toate formele de violenţă domestică şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni şi reprima aceste acte criminale, precum şi pentru ajutorarea şi protejarea victimelor. La 5 martie 2020, Comisia Europeană şi-a prezentat strategia privind egalitatea…

Decretul preşedintelui Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgenţă în România a fost publicat luni, 16 martie, în Monitorul Oficial. Starea de urgenţă a fost stabilită pentru 30 de zile. Conform legilor în vigoare, situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Starea de urgenţă este o măsură excepţională ce poate fi instituită de preşedintele României, prin decret, cu încuviinţarea Parlamentului. Decretul are două anexe: Anexa 1 - ''Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă'' şi Anexa 2 - ''Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală'', iar prin acesta se restrâng mai multe drepturi, dar se impun și anumite restricții. Detalii pe site-ul Președinței României – citește decretul

Începând cu 15 mai, România a intrat în stare de alertă pentru 30 de zile. Textul hotărârii și a anexei care reglementează măsurile impuse pe durata stării de alertă a fost prezentat public de către autoritățile statului, responsabile în acest domeniu. Textul hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care a fost declarată starea de alertă prevede la articolul 1: Începând cu data de 15 mai 2020 se declară starea de alertă la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile Textul integral LEGE nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 Având în vedere faptul că în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar și crearea în același timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situația de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii și prelungirii de către Președintele României a stării de urgență pe teritoriul României, având în atenție experiența statelor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea și limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor inițiale de primă urgență, în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în…

Premiul Nobel pentru Pace este acordat persoanelor, instituţiilor sau organizaţiilor internaţionale care au depus eforturi deosebite pentru instaurarea sau restabilirea păcii într-o zonă de conflict. Acesta este oferit de Comitetul Norvegian pentru Nobel. Medalia premiului este realizată din aur masiv şi reprezintă portretul lui Alfred Nobel şi a fost concepută de sculptorul norvegian Gustav Vigeland. Prima distincţie de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant, şi conducătorului mişcării pacifiste de atunci, Frederic Passy. Iniţiatorul Premiului Nobel pentru Pace este magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La vremea morţii sale, imperiul Nobel era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, suedezul fiind unul din cei mai bogaţi oameni din lume. Necăsătorit şi fără copii, Nobel a întocmit un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an "celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate". Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat de 98 de ori pentru 131 de laureaţi, dintre care 104 sunt persoane fizice şi 27 sunt organizaţii. Nu a fost acordat în timpul celor două Războaie Mondiale între anii 1914 - 1916 şi 1939 - 1943, precum şi în anii 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955, 1956, 1966, 1967, 1972. De-a lungul vremii, 67 de premii au fost acordate pentru câte un singur laureat dintre care 16 au fost femei. De 29…

În fiecare an, la data de 15 mai, este sărbătorită Ziua internaţională a familiilor, pentru a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acestea la nivel mondial. Pandemia COVID-19 din acest an pune accentul pe importanţa investiţiilor în politicile sociale care protejează persoanele şi familiile cele mai vulnerabile. Familiile sunt cele care suportă criza, adăpostindu-şi membrii de vătămare, au grijă de copiii în afara şcolii şi, în acelaşi timp, îşi continuă responsabilităţile de muncă. Pe măsură ce lumea se luptă să răspundă la criza COVID-19, există o oportunitate reală de a regândi şi transforma modul în care funcţionează economiile şi societăţile, pentru a favoriza o egalitate pentru toţi. Familiile din întreaga lume se schimbă, multe devenind mai mici, pe măsură ce numărul gospodăriilor monoparentale creşte, mai arată www.un.org/en/observances/international-day-of-families. În prezent, 65% dintre familii sunt alcătuite fie din cupluri care trăiesc împreună cu copii de orice vârstă, fie cupluri în care trăiesc copii şi membri ai familiei extinse, cum ar fi bunicii. Numărul în scădere al familiilor extinse şi numărul tot mai mare de familii monoparentale pun în centrul atenţiei problema protecţiei sociale. Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române. La 25 septembrie 2015,…

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este "The Shadow Pandemic" ("Pandemia din umbră") care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat - în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi ("International Day of People with Disability") este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. În România, trăiesc peste 853.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 75.300 sunt copii, iar mulți dintre acestea au depășit cu dificultate perioada pandemiei COVID-19 pentru că accesul lor la viața comunității, și așa limitat, a fost restricționat. Președintele Klaus Iohannis a precizat că situația persoanelor cu dizabilități nu se poate schimba peste noapte și nu fără suportul tuturor cetățenilor. “Putem milita cu toţii ca drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie apărate şi promovate mai bine, iar autorităţile au responsabilitatea să le asigure acestora accesul nemijlocit la sistemul social, la cel sanitar şi educaţional. Eforturile pentru a limita fenomenul de segregare şcolară trebuie intensificate, pentru că reprezintă o formă gravă de discriminare. De aceea, salut şi susţin iniţiativele care urmăresc crearea cadrului legal şi a instrumentelor care sprijină şcolile în eforturile integrării copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ de masă. (…) O societate devine mai puternică atunci când fiecărui membru al său îi este protejată libertatea şi îi sunt apărate drepturile. Egalitatea, incluziunea, toleranţa, solidaritatea, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt pilonii oricărei societăţi democratice, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale, de programe specifice de inserţie socială, să fie sprijinite şi să se bucure de servicii adaptate nevoilor lor. Segregarea şi discriminarea sunt incompatibile cu valorile democratice”,…

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, în 3 decembrie, pentru a-şi alege noua conducere pe anul 2021 - preşedintele şi vicepreşedintele. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac - vicepreşedinte al CSM. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ''pentru'', 3 ''împotrivă'' şi 2 voturi nule. Acesta s-a născut la 3 august 1981 și a urmat Facultatea de Drept "Siminon Bărnuţiu" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu (2000-2004). În perioada 2013-2017 a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar din 2017 este membru al Consiliului Superior al…

Ministerul Justiţiei a dezvoltat o nouă funcţie în aplicaţia ECRIS care permite anonimizarea numelor victimelor traficului de persoane şi de minori. Sistemul se poate folosi şi în alte dosare, indiferent de obiect, atunci când instanţa consideră că se impune anonimizarea numelui uneia dintre părţile unui dosar. Oficialii guvernamentali au explicat că în acest fel, la replicarea pe portalul portal.just.ro, se poate anonimiza numele unei singure părţi din dosarele privind traficul de persoane şi traficul de minori, în speţă numele victimelor infracţiunilor. După anonimizare, numele victimelor vor fi înlocuite cu un text de protejare. 'Funcţia se poate utiliza atât pentru dosarele noi, cât şi pentru cele deja înregistrate, care sunt publicate pe portalul instanţelor. Pentru dosarele care au fost bifate anterior în mod automat ca şi confidenţiale şi nu s-au publicat pe portal, funcţia de anonimizare a numelui uneia dintre părţi se poate utiliza, dar în aceste dosare trebuie mai întâi să se debifeze bifa de dosar confidential. "Cu această ocazie, Ministerul Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să întreprindă demersurile necesare pentru a emite o hotărâre a CSM prin care să se instituie în sarcina instanţelor obligaţia de a îşi organiza activitatea de înregistrare a dosarelor, într-un mod care să permită anonimizarea numelui victimelor de la momentul introducerii pentru prima dată a datelor despre dosar în sistemul informatic ECRIS şi emiterea numărului de dosar, dar şi actualizarea publicării dosarelor în care au fost anonimizate ambele părţi", a informat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Justiției.