Media

Fenomenul de cyberbullying a crescut exponenţial în ultima perioadă şi din cauza faptului că s-a diversificat ca formule de prezentare, dar și a faptului că se petrece tot maim ult timp online. În România, violenţa cibernetică a fost inclusă ca formă de violenţă domestică, iar potrivit studiilor recente cei mai afectați au fost copiii. Expunerea excesivă, fake news-urile şi hărţuirea online s-au regăsit printre principalele riscuri întâmpinate de copii în pandemie Mai mult de jumătate (54,7%) dintre copii au arătat că utilizarea excesivă a tehnologiei a reprezentat un risc major întâmpinat în perioada pandemiei. Datele se regăsesc în studiul "Impactul Covid-19 asupra copiilor din România", realizat pe un eşantion de 5.000 de copii. Printre celelalte riscuri identificate în analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii România se numără informaţiile false (39,5%) şi bullying-ul online (25,8%). Școală cu toleranţă zero la violenţă Legiuitorii români au adoptat normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenţei psihologice-bullying nr. 221/2019, iar acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ. De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu copiii. Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul "şcoală cu toleranţă zero la violenţă". Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune: a) activităţi de informare şi conştientizare…

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în fiecare an la 10 decembrie, data la care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - un document de referinţă care proclamă drepturile inalienabile de care beneficiază toţi oamenii, în mod firesc, indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, naţionalitate sau origine, proprietate sau alt statut. Disponibil în peste 500 de limbi, documentul este cel mai tradus din întreaga lume. Pe fondul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru Drepturilor Copilului, la 20 noiembrie 1989, planul ONU include valorificarea energiei acumulate şi punerea în lumină a rolului de lideri al tinerilor în mişcările colective, ca o sursă de inspiraţie pentru un viitor mai bun. Odată cu apelul universal la implicare "Apără drepturile omului", alegerea temei din 2019 are ca scop celebrarea potenţialului tinerilor ca agenţi de schimbare, amplificarea vocilor lor şi angajarea unei largi audienţe în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Campania, coordonată de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, este proiectată să încurajeze şi să expună modul în care tinerii din întreaga lume apără drepturile şi se poziţionează împotriva rasismului, discursului instigator la ură, hărţuirii, discriminării şi schimbărilor climatice, între altele. Drepturile omului se află în centrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), având în vedere că în absenţa demnităţii umane nu putem promova dezvoltarea durabilă, mai evidenţiază site-ul ONU.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948, a stabilit, pentru prima dată, drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor. Pentru adoptarea actului normativ s-au parcurs mai mult etape, un rol important în acestea avându-l Eleanor Roosevelt. Eleanor Roosevelt sa născut în 1884 la New York și a devenit Prima Doamnă a SUA ca soție a lui Franklin D. Roosevelt. Ea a fost un diplomat de succes și a fost primul președinte al Comisiei Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, unde a supervizat elaborarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării drepturilor omului la nivel internațional. Eleanor a rămas orfană în copilărie, dar a răzbit în viață în ciuda dificultăilor. După ce a urmat studiile la Londra, într-un internat, a revenit în Statele Unite și a lucrat ca profesor. S-a căsătorit cu Franklin Delano Roosevelt în 1905, cuplul având șase copii. Căsnicia nu a fost una dintre cele mai fericite, dar Eleanor i-a fost devotată soțului și l-a îngrijit după ce acesta a rămas paralizat în urma unei poliomielite. Eleanor a fost recunoscută pentru realizările sale în afara carierei politice a soțului său. A ținut prelegeri, cele mai multe cu tema drepturilor civile și apărării femeilor. După moartea soțului său în 1945, Eleanor a fost numit în calitate de delegat al SUA la Națiunile Unite de către Harry S. Truman. Pe data de 16 februarie 1946, în fața incredibilelor încălcări ale drepturilor omului, victimele celui de-al doilea război mondial, Organizația Națiunilor Unite a…

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta urmând să fie marcată la 5 iulie. Sărbătoarea a fost instituită în anul 1994, prin hotărâre de guvern. Ziua Justiției se organizează anual, în prima duminică a lunii iulie. Acest eveniment marcheaza rolul și importanța puterii judecatorești, a partenerilor justiției, a tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept și constituie, totodată, un bun prilej pentru consolidarea relațiilor instituționale. De-a lungul timpului, cu prilejul acestei zile, s-au organizat o serie de manifestări, ce au inclus seminarii, conferinţe, dezbateri publice, zilele porţilor deschide la instituţiile de profil, la care participă magistraţi şi reprezentanţi ai profesiilor juridice liberale (avocaţi, notari publici, consilieri juridici, executori judecătoreşti), personalităţi ale vieţii publice şi juridice. Ziua Justiției este un bun prilej prin care reprezentanții statului, precum și ai instituțiilor de resort transmit public mesaje. Implicarea civică se impune cu necesitate ştiind că cetăţeanul a fost, este şi va fi întotdeauna destinatarul şi depozitarul tuturor actelor de justiţie. Societatea civilă crede cu fermitate în statul de drept şi în colaborarea instituţională a autorităţii judecătoreşti potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale. Societatea civilă crede într-o justiţie care se înfăptuieşte în numele legii, o justiţie imparţială şi egală pentru toţi, într-o justiţie conectată cu societatea pe care o respectă și slujește prin misiunea sa nobilă.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, în 3 decembrie, pentru a-şi alege noua conducere pe anul 2021 - preşedintele şi vicepreşedintele. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac - vicepreşedinte al CSM. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ''pentru'', 3 ''împotrivă'' şi 2 voturi nule. Acesta s-a născut la 3 august 1981 și a urmat Facultatea de Drept "Siminon Bărnuţiu" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu (2000-2004). În perioada 2013-2017 a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar din 2017 este membru al Consiliului Superior al…

Ministerul Justiţiei a dezvoltat o nouă funcţie în aplicaţia ECRIS care permite anonimizarea numelor victimelor traficului de persoane şi de minori. Sistemul se poate folosi şi în alte dosare, indiferent de obiect, atunci când instanţa consideră că se impune anonimizarea numelui uneia dintre părţile unui dosar. Oficialii guvernamentali au explicat că în acest fel, la replicarea pe portalul portal.just.ro, se poate anonimiza numele unei singure părţi din dosarele privind traficul de persoane şi traficul de minori, în speţă numele victimelor infracţiunilor. După anonimizare, numele victimelor vor fi înlocuite cu un text de protejare. 'Funcţia se poate utiliza atât pentru dosarele noi, cât şi pentru cele deja înregistrate, care sunt publicate pe portalul instanţelor. Pentru dosarele care au fost bifate anterior în mod automat ca şi confidenţiale şi nu s-au publicat pe portal, funcţia de anonimizare a numelui uneia dintre părţi se poate utiliza, dar în aceste dosare trebuie mai întâi să se debifeze bifa de dosar confidential. "Cu această ocazie, Ministerul Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să întreprindă demersurile necesare pentru a emite o hotărâre a CSM prin care să se instituie în sarcina instanţelor obligaţia de a îşi organiza activitatea de înregistrare a dosarelor, într-un mod care să permită anonimizarea numelui victimelor de la momentul introducerii pentru prima dată a datelor despre dosar în sistemul informatic ECRIS şi emiterea numărului de dosar, dar şi actualizarea publicării dosarelor în care au fost anonimizate ambele părţi", a informat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Justiției.

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie. La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc. Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia înfiinţată în cadrul conferinţei de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuţii respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional. În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să marcheze la 10 decembrie "Ziua internaţională a drepturilor omului". Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie. Tema care ghidează rememorarea şi educaţia Holocaustului în 2021 este "Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust" - "Înfruntarea consecinţelor: recuperare şi reconstituire după Holocaust". Aceasta are în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie. Rezoluţia 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, care a decis marcarea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, încurajează statele să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust. De asemenea, documentul respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului. Documentul apreciază instituirea de către secretarul general al ONU a programului de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" şi, de asemenea, salută includerea de măsuri în programele educaţionale ale statelor membre în vederea neutralizării încercărilor de a nega sau minimiza importanţa Holocaustului. Programul de informare al Naţiunilor Unite asupra Holocaustului a stabilit în timp o reţea globală de parteneri şi a dezvoltat iniţiative versatile incluzând resurse educaţionale, programe de dezvoltare profesională, o serie de filme, discuţii şi expoziţii. Programul are în vedere marcarea în fiecare an a Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, aleasă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a…