Media

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, anual, la 25 noiembrie. Anul acesta, evenimentul a venit cu prezentarea unei realități crude, aceea potrivit căreia pandemia a agravat violenţa domestică prin izolarea multor femei alături de agresori şi îngreunarea accesului la serviciile de intervenţie clasice. Violenţa domestică face parte dintr-un fenomen mai larg al violenţei împotriva femeilor, cu rădăcini adânc înfipte în sexism, peste care adesea se suprapun şi în alte forme de discriminare cum ar fi cea etnică. De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este "The Shadow Pandemic" ("Pandemia din umbră") care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19. Pe măsură ce ţările au implementat restricţii dure pentru a opri răspândirea coronavirusului, violenţa împotriva femeilor, în special violenţa în familie, s-a intensificat - în unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat de cinci ori. În ciuda adoptării Convenţiei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor a fost, în continuare,…

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi ("International Day of People with Disability") este marcată, anual, la 3 decembrie cu scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate. În România, trăiesc peste 853.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 75.300 sunt copii, iar mulți dintre acestea au depășit cu dificultate perioada pandemiei COVID-19 pentru că accesul lor la viața comunității, și așa limitat, a fost restricționat. Președintele Klaus Iohannis a precizat că situația persoanelor cu dizabilități nu se poate schimba peste noapte și nu fără suportul tuturor cetățenilor. “Putem milita cu toţii ca drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie apărate şi promovate mai bine, iar autorităţile au responsabilitatea să le asigure acestora accesul nemijlocit la sistemul social, la cel sanitar şi educaţional. Eforturile pentru a limita fenomenul de segregare şcolară trebuie intensificate, pentru că reprezintă o formă gravă de discriminare. De aceea, salut şi susţin iniţiativele care urmăresc crearea cadrului legal şi a instrumentelor care sprijină şcolile în eforturile integrării copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ de masă. (…) O societate devine mai puternică atunci când fiecărui membru al său îi este protejată libertatea şi îi sunt apărate drepturile. Egalitatea, incluziunea, toleranţa, solidaritatea, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt pilonii oricărei societăţi democratice, iar persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale, de programe specifice de inserţie socială, să fie sprijinite şi să se bucure de servicii adaptate nevoilor lor. Segregarea şi discriminarea sunt incompatibile cu valorile democratice”,…

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit, în 3 decembrie, pentru a-şi alege noua conducere pe anul 2021 - preşedintele şi vicepreşedintele. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac - vicepreşedinte al CSM. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ''pentru'', 3 ''împotrivă'' şi 2 voturi nule. Acesta s-a născut la 3 august 1981 și a urmat Facultatea de Drept "Siminon Bărnuţiu" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu (2000-2004). În perioada 2013-2017 a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar din 2017 este membru al Consiliului Superior al…

Ministerul Justiţiei a dezvoltat o nouă funcţie în aplicaţia ECRIS care permite anonimizarea numelor victimelor traficului de persoane şi de minori. Sistemul se poate folosi şi în alte dosare, indiferent de obiect, atunci când instanţa consideră că se impune anonimizarea numelui uneia dintre părţile unui dosar. Oficialii guvernamentali au explicat că în acest fel, la replicarea pe portalul portal.just.ro, se poate anonimiza numele unei singure părţi din dosarele privind traficul de persoane şi traficul de minori, în speţă numele victimelor infracţiunilor. După anonimizare, numele victimelor vor fi înlocuite cu un text de protejare. 'Funcţia se poate utiliza atât pentru dosarele noi, cât şi pentru cele deja înregistrate, care sunt publicate pe portalul instanţelor. Pentru dosarele care au fost bifate anterior în mod automat ca şi confidenţiale şi nu s-au publicat pe portal, funcţia de anonimizare a numelui uneia dintre părţi se poate utiliza, dar în aceste dosare trebuie mai întâi să se debifeze bifa de dosar confidential. "Cu această ocazie, Ministerul Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să întreprindă demersurile necesare pentru a emite o hotărâre a CSM prin care să se instituie în sarcina instanţelor obligaţia de a îşi organiza activitatea de înregistrare a dosarelor, într-un mod care să permită anonimizarea numelui victimelor de la momentul introducerii pentru prima dată a datelor despre dosar în sistemul informatic ECRIS şi emiterea numărului de dosar, dar şi actualizarea publicării dosarelor în care au fost anonimizate ambele părţi", a informat, printr-un comunicat de presă, Ministerul Justiției.

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie. La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc. Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia înfiinţată în cadrul conferinţei de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuţii respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional. În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să marcheze la 10 decembrie "Ziua internaţională a drepturilor omului". Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.