Skip to main content
Category

Media

In Media

Istoria drepturilor omului – Cum ne-am dobândit libertățile

Cilindrul lui Cir (539 Î.Hr.) În 539 Î.Hr., Cir cel Mare, primul rege al Persiei (Iranul zilelor noastre), a cucerit orașul antic Babilon (aflat astăzi în Irak). Textul lui Cir, scris pe un cilindru care s-a păstrat până în zilele noastre, este extrem de important pentru umanitate, fiind recunoscut drept prima cartă a drepturilor omului din lume. Printre altele, Cir a eliberat sclavii, a declarat că toți oamenii au dreptul să își aleagă propria religie și a instaurat egalitatea rasială. Magna Carta (1215) În 1215, după ce Regele Ioan al Angliei a încălcat o serie de legi și cutume străvechi după care era guvernată Anglia, unii dintre supușii săi l-au forțat să semneze Magna Carta, un document prin care era obligat să respecte anumite drepturi. Printre ele se număra dreptul bisericii de a fi liberă de influența statului, drepturile tuturor cetățenilor liberi de a deține și de a moșteni proprietăți, precum și de a fi protejați de taxe excesive. Documentul instituia dreptul văduvelor de a nu se recăsători și stabilea principiile procesului echitabil și egalității în fața legii. De asemenea, Magna Carta conținea dispoziții prin care se interzicea mita și comportamentul necorespunzător al funcționarilor. Petiția Dreptului (1628) Petiția Dreptului a fost întocmită în 1628 de către Parlamentul Englez și trimisă Regelui Carol I ca o declarație a libertăților civile. Parlamentul refuzase să finanțeze politica externă nepopulară a Regelui, ceea ce determinase guvernul Regelui să solicite împrumuturi forțate și să cazeze soldați în casele cetățenilor pentru a face economii. Arestările și…
Read More
In Media

Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, 8 mai

Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este marcată, în România, la 8 mai, fiind instituită prin Legea 23/2015 şi având ca scop promovarea egalităţii de şanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. Legislaţia, jurisprudenţa şi modificările aduse tratatelor, de-a lungul timpului, au contribuit la consolidarea acestui principiu şi la implementarea sa în UE, Parlamentul European fiind un apărător fervent al principiului egalităţii dintre bărbaţi şi femei. Data celebrării a fost aleasă în 8 mai pentru că în acea zi a fost adoptată strategia privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, de către Ministerul Muncii de atunci, care a devenit apoi Legea 202 a egalităţii de şanse. Egalitatea între femei şi bărbaţi este promovată de UE prin art. 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivele legate de nediscriminare fiind consacrate şi la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale. Mai mult decât atât, articolul 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede datoria Uniunii de a elimina inegalităţile şi de a promova egalitatea între bărbaţi şi femei în toate activităţile sale. În Declaraţia nr. 19 anexată la Actul final al Conferinţei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, Uniunea şi statele membre s-au angajat să combată toate formele de violenţă domestică şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni şi reprima aceste acte criminale, precum şi pentru ajutorarea şi protejarea victimelor. La 5 martie 2020, Comisia Europeană şi-a prezentat strategia privind egalitatea…
Read More
In Media

Starea de urgență, măsura excepțională instituită în România din cauza COVID-19

Decretul preşedintelui Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgenţă în România a fost publicat luni, 16 martie, în Monitorul Oficial. Starea de urgenţă a fost stabilită pentru 30 de zile. Conform legilor în vigoare, situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Starea de urgenţă este o măsură excepţională ce poate fi instituită de preşedintele României, prin decret, cu încuviinţarea Parlamentului. Decretul are două anexe: Anexa 1 - ''Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă'' şi Anexa 2 - ''Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală'', iar prin acesta se restrâng mai multe drepturi, dar se impun și anumite restricții. Detalii pe site-ul Președinței României – citește decretul
Read More
In Media

Starea de urgență a fost înlocuită cu starea de alertă începând din 15 mai

Începând cu 15 mai, România a intrat în stare de alertă pentru 30 de zile. Textul hotărârii și a anexei care reglementează măsurile impuse pe durata stării de alertă a fost prezentat public de către autoritățile statului, responsabile în acest domeniu. Textul hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care a fost declarată starea de alertă prevede la articolul 1: Începând cu data de 15 mai 2020 se declară starea de alertă la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile Textul integral LEGE nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 Având în vedere faptul că în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar și crearea în același timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situația de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii și prelungirii de către Președintele României a stării de urgență pe teritoriul României, având în atenție experiența statelor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea și limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor inițiale de primă urgență, în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în…
Read More
In Media

Premiul Nobel pentru Pace, o recunoaștere pentru activiștii care fac “cele mai bune lucruri pentru umanitate”

Premiul Nobel pentru Pace este acordat persoanelor, instituţiilor sau organizaţiilor internaţionale care au depus eforturi deosebite pentru instaurarea sau restabilirea păcii într-o zonă de conflict. Acesta este oferit de Comitetul Norvegian pentru Nobel. Medalia premiului este realizată din aur masiv şi reprezintă portretul lui Alfred Nobel şi a fost concepută de sculptorul norvegian Gustav Vigeland. Prima distincţie de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant, şi conducătorului mişcării pacifiste de atunci, Frederic Passy. Iniţiatorul Premiului Nobel pentru Pace este magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La vremea morţii sale, imperiul Nobel era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, suedezul fiind unul din cei mai bogaţi oameni din lume. Necăsătorit şi fără copii, Nobel a întocmit un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an "celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate". Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat de 98 de ori pentru 131 de laureaţi, dintre care 104 sunt persoane fizice şi 27 sunt organizaţii. Nu a fost acordat în timpul celor două Războaie Mondiale între anii 1914 - 1916 şi 1939 - 1943, precum şi în anii 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955, 1956, 1966, 1967, 1972. De-a lungul vremii, 67 de premii au fost acordate pentru câte un singur laureat dintre care 16 au fost femei. De 29…
Read More
In Media

Ziua internaţională a familiilor, 15 mai

În fiecare an, la data de 15 mai, este sărbătorită Ziua internaţională a familiilor, pentru a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acestea la nivel mondial. Pandemia COVID-19 din acest an pune accentul pe importanţa investiţiilor în politicile sociale care protejează persoanele şi familiile cele mai vulnerabile. Familiile sunt cele care suportă criza, adăpostindu-şi membrii de vătămare, au grijă de copiii în afara şcolii şi, în acelaşi timp, îşi continuă responsabilităţile de muncă. Pe măsură ce lumea se luptă să răspundă la criza COVID-19, există o oportunitate reală de a regândi şi transforma modul în care funcţionează economiile şi societăţile, pentru a favoriza o egalitate pentru toţi. Familiile din întreaga lume se schimbă, multe devenind mai mici, pe măsură ce numărul gospodăriilor monoparentale creşte, mai arată www.un.org/en/observances/international-day-of-families. În prezent, 65% dintre familii sunt alcătuite fie din cupluri care trăiesc împreună cu copii de orice vârstă, fie cupluri în care trăiesc copii şi membri ai familiei extinse, cum ar fi bunicii. Numărul în scădere al familiilor extinse şi numărul tot mai mare de familii monoparentale pun în centrul atenţiei problema protecţiei sociale. Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române. La 25 septembrie 2015,…
Read More
In Media

Drepturile omului nu sunt în pericol, susține Avocatul Poporului

Avocatul Poporului a precizat că activarea articolului 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu duce la suspendarea drepturilor omului. Instituția a venit cu aceste precizări în contextul declarării stării de urgență, care a presupus și activarea de către România a art. 15 din CEDO. România şi încă trei state membre ale Consiliului Europei, respectiv Republica Moldova, Letonia şi Armenia, au activat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acesteia în condiţiile stării de urgenţă decretate ca urmare a coronavirusului. Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – Derogarea în caz de stare de urgență - prevede că: 1. În caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional. 2. Dispoziţia precedentă nu permite nicio derogare de la articolul 2, cu excepţia cazului de deces rezultând din acte licite de război, şi nici de la articolele 3, 4 (paragraful1) şi 7. 3. Orice Înaltă Parte Contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze Secretarul General al Consiliului Europei şi asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare…
Read More
In Media

Sesiune de instruire și formare juridică la Cluj-Napoca

Accesul facil la justiție, pus în dezbaterea practicienilor în Drept Judecători, avocați, juriști, reprezentanți ai administrației publice cu atribuții în activitatea judiciară, precum și alți specialiști din instanţele judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea au participat la Cluj-Napoca, în perioada 9 – 11 septembrie 2020, la o sesiune de instruire și analiză a gradului de informare a cetățenilor în ce privește metodele alternative de soluționare a litigiilor: medierea și arbitrajul. Cursul de formare a reunit 25 de practicieni în Drept din Maramureș, Cluj, Sibiu, Argeș, care au avut astfel posibilitatea să parcurgă Studiul de evaluare și impact realizat în regiunile Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Centru, Sud-Vest Oltenia cu scopul identificării nivelului de cunoștințe a populației despre drepturile omului și variantele mai rapide și facile pe care le au la dispoziție justițiabilii în rezolvarea problemelor juridice. Specialiștii prezenți la sesiunea de instruire de la Cluj-Napoca au urmărit analiza nivelului de informare al populației, inclusiv în rândul grupurilor vulnerabile, în ceea ce privește prevederile noilor Coduri, informațiile deținute de cetățeni privind instituțiile din sistemul judiciar și serviciile oferite de acestea, respectiv despre mediere și arbitraj. Prin acest curs s-a urmărit informarea și conștientizarea practicienilor dreptului în ce privește nevoile reale ale popluației, scopul final fiind acela de a promova variantele optime pentru degrevarea instanțelor și parchetelor, de a garanta accesul la justiție a populației, inclusiv din grupuri vulnerabile și de a promova serviciile de consiliere juridică și informare a cetățenilor, accesibile înainte de a apela la instanță. Evenimentul a fost organizat…
Read More
In Media

Evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: „Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor”

In luna martie 2020, ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA - ASSOC SUD-CENTRU a organizat urmatoarele evenimente, in cadrul proiectului cu titlul: "Acces la justiţie şi la metodele alternative de soluţionare a litigiilor": in data de 10.03.2020 - in localitatea Cotmeana, judetul Arges in data de 11.03.2020 - in localitatea Vurpar, judetul Sibiu in data de 12.03.2020 - in localitatea Cuca, judetul Arges S-au dezbatut urmatoarele teme: Cetatenii in UE  Teme abordate: drepturile cetatenilor UE, conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene scopurile si beneficiile spatiului Schengen atributile ambasadei si consulatului unei tari din UE. distinctia dintre Consiliul UE - Consiliul European - Consiliul Europei. Impreuna cu participantii, moderatorul a accesat informativ site-ul Ministerului Afacerilor Externe si site-ul Centrului SOLVIT România, ce funcţionează în cadrul Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia Armonizare Legislativă, aflată în coordonarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE. Drepturile cetateanului roman Teme abordate: importanta si structura Constitutia Romaniei drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetateanului roman, prevazute in Constitutia Romaniei principiile generale ale drepturilor cetateanului roman, accentuandu-se diferenta dintre drepturile constitutionale si drepturile universale. drepturile cetateanului in mediul online si offline, s-au adus in discutie Regulamentul General de Protectie a Datelor si atributiile Consiliului Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului. cele trei libertati cetatenesti: libertatea de exprimare, libertatea de constiinta si liberul acces la informatie, s-a accentuat relatia dintre acestea. In acest sens, au fost expuse exemple reprezentative. diferenta dintre o petitie si o solicitare dreptul la vot, libertatea de intrunire si dreptul la asociere…
Read More
In Media

Rolul medierii în apărarea drepturilor copilului răpit de către unul dintre părinți

Parlamentul European a indicat prin specialiștii săi că medierea reprezintă o modalitate viabilă și eficientă de soluționare a litigiilor familiale transfrontaliere. Decizia unei instanțe a Convenției de la Haga privind înapoierea unui copil reprezintă adesea doar începutul unor confruntări juridice lungi care pot însoți copilul până la vârsta adultă. În acest sens, coordonatorii europeni ai deparatamentului care se ocupă de această problemă acționează pentru creșterea gradului de sensibilizare și de utilizare a medierii. Medierea, în opinia lor, poate contribui la evitarea unor confruntări lungi și costisitoare în justiție, sprijinind părinții să ajungă la o decizie comună, care să permită înapoierea rapidă a copilului sau să împiedice deplasarea sa inutilă. Prin mediere, părinții pot găsi soluții de lungă durată care țin seama de toate aspectele ce fac obiectul litigiului dintre ei. “Credem că există un amplu domeniu de acțiune pentru a încuraja recurgerea la mediere în UE. Cu toate că această cale alternativă de soluționare a litigiilor poate fi mai rapidă, mai puțin costisitoare și eficientă atât pentru familiile în cauză, cât și pentru instanțele europene, numai puține dintre cazurile de răpire a copiilor de către unul dintre părinți sunt supuse procedurilor de mediere”, s-a menționat într-un document oficial al Parlamentului European. Experții PE și-au propus să promoveze mai activ utilizarea mai largă a medierii în litigiile familiale transfrontaliere, iar în acest sens au făcut apel la specialiștii care lucrează în domeniul răpirii copiilor. În perioada următoare, aceștia au arătat că doresc să soluții juridice și practice pentru a crește gradul…
Read More